Sa ne cunoastem copiii si drepturile lor ...

In articolul "Jucatorii in afara normelor", am vrut sa continui si sa scriu despre copiii cu predispozitie sa se comporte si sa se devolte in afara normelor oranduirii obisnuite in societatea noastra. Am incercat sa intocmesc teza care va sustine lucrarea, cautand sa prezinte si sa analizeze aceasta problema.

Din discutiile purtate cu specialisti din domeniul antrenamentului si a oamenilor de stiinta, am constatat ca nu exista studii, dizertatii sau subiecte in stagiile de antrenori. Problema este cunoscuta in munca pe teren, dar fiecare s-a bazat pe instincte, pe experienta, dar nu ca rezultat al cercetarilor si a rezultatelor care s-au dovedit ca metode cu date si specificari de tratare si educare.
Intrebarea fundamentala este daca putem sa depistam care sunt copiii predispusi sa creasca in oarecare masura in aceasta categorie de nenormativ (dupa conduita societatii care are normele si comportarea specifica acestei comunitati).
Apoi care este comportarea de fiecare zi a acestor copii, cum sunt tratati, care este atitudinea celorlalti copii si care este colaborarea cu parintii. Sunt antrenorii sunt preocupati de aceasta poblema ?

Din informatiile capatate, in marea majoritate acesti copii sunt exclusi dupa o perioada nerelevanta. Din punct de vedere social –educativ nu este o solutie responsabila. Sunt cazuri cand un copil a fost dat afara din echipa dupa ce a injurat antrenorul sau a impins mai zdravan un jucator.
In procesul de educatie din scoli exista metode si tratamente medicale si pedagogice care reusesc sa ajute copiilor hiper-activi sau celor super emotivi, in special in perioada examenelor (aparitii de febra, de urinare in pat, tensiune marita). Acestea sunt tratate cu success si acesti copii, cu rabdare si cu profesionism, in colaborare cu cadrele medicale, cu pedagogii cu parintii sunt tratati cu succes si incet-incet devin copii normativi.
In sport si in baschet in special, aceste stari sunt frecvente dar nu s-a facut prea mult spre ajutorarea spre cunoasterea si studierea acestor copii. Ei au predispozitie sa fie agresivi, lipsiti de control, pentru ca alta data se ajunge la apatie, delasare si indiferenta.
Am convingerea certa ca nu ii tratam cu stiinta si seriozitate. Este mult mai simplu sa ne lepadam si sa trecem cu indiferenta prin aceasta atitudine, insa pierdem sportivi de valoare in perspectiva si nu ne facem datoria de educatori.
In viata de fiecare zi acesti copii sunt izgoniti din procesul sportiv- educativ si nimeni nu da socoteala despre ce s-a intamplat cu ei. Despre cum au fost lezati si afectati, poate pentru intreaga viata.

Eu cred daca avem datoria de a cunoaste, a invata si studia pe baze stiintifice si cu tragere de inima aceasta problema, aceste manifestari. Doar astfel vom izbuti sa le intelegem si sa le tratam individual, fiecarare copil avand dreptul la aceasta pregatire, acestui tratament bazat pe stiinta si pe multa daruire si dragoste.
Aceasta campanie este o datorie care va aduce poate sportivi de valoare, dar in primul rand ne vom achita de o indatorire parinteasca.
Cunoscand problema si tratand-o, numarul de staruri sportive cu comportari neconformiste va scadea categoric.

Dupa discutii si consfatuiri cu colegi dela scoala de antrenori si de la Academia de baschet, am concluzionat ca este necesar sa incercam sa studiem daca se poate seziza si categoriza simptome si comportari care sa faca sa intelegem ca pentru acest gen de copil este necesara o pregatire speciala.
Avand cunostintele si textare fiind capabili sa dam diagnostic bine sustinut, ce programe, ce colaborari cu stiinte complimentare sa intocmim un program de pregatire de educatie sportiva si social.
Copii eliminati din echipe, aceasta masura formala brutala, aduce impact si criza contra societatii si a sportului.

Pentru inceputul strategiei acestei campanii care va purta numele de ARICI….IN COS care va fii si logo, emblema campaniei.
Vor fi 7 forme de relatii, de informare, de testare, forum care va dirija aceasta campanie, va strange toata informatia, va concretiza si va ajunge la concluzii care speram sa creeze relatii si metode practice de antrenamente si indrumari specifice relevante in tratarea acestei probleme. In acest forum vor colabora Antrenori cu practica in lucru cu copii, Educatori, Pedagogi si psihologi de specialitate.
Vor participa copii intre 7-12 ani care au practica in mod curent la antrenamente organizate de cel putin un an. Sa se specifice daca au participat la competitii regulate si oficiale Fete si Baieti.
Vor fi 7 probe informative (texte).
Aceste probe vor fi adaptate dupa varsta locatie geografica si mediul social.
1) DESENE din activitatea de baschet
2) INTREBARI si raspunsuri
3) POVESTE care l-a marcat din antrenamente sau jocuri
4) SPRIJINUL parintilor este necesar? si cum ( de exprimat prin orice forma)
5) FOTOGRAFIE din antrenament sau joc pe care o iubesti cel mai mult
6) ARBITRUL - dusman sau partener ? Cate tehnice ai la catastif ?
7) ANTRENORUL - ce este pentru tine ?
Toate aceasta informatii, vor fi adunate si catalogate dupa principii si categorii. Va fi necesar un studiu, va participa forumul care dirijeaza, statisticieni, specialisti care vor formula concluzii si pune in practica pe teren a metodelor si aplicarea actiunii.
Se vor organiza colocvii si intalniri cu antrenori, vreau sa realizam o “echipa pilot” in care vom pune in practica acest proiect. Pentru realizarea lui avem nevoie de multi voluntari si de sprijinul institutelor care se ocupa si studiaza probleme similare.
Se pare ca vom avea sprijinul, atat material cat si uman. Vedem ca subiectul este de interes si colaborare.
Toate aceste teste sunt anonime ( acei care vor fi interesati sa afle informatii vor gasi calea). Acest proiect necesita colaborarea antrenorilor si a parintilor si va necesita timp si mari eforturi in realizarea sa cu succes.
Intentia noastra este sa lansam campania ARICI … IN SAC in cate mai multe continente si tari
In Romania Half court va intermedia aceasta campanie.
Ma adresez antrenorilor care se ocupa cu varstele specificate.

Deasemeni solicit parintilor sa colaboreze in realizarea acestei campanii. Pentru inceput vom realiza prima proba:

1) DESENUL este pentru toate varstele. VOR DESENA CAT MAI NATURAL SI NEFORTAT 3 desene din cele 5 optiuni

Nu este important sa desenezi artistic ci sa exprimi sentimentele tale si emotiile care vrei sa le desenezi
Cele 5 optiuni sunt:
1) Executie care tu o realizezi cel mai bine
2) Antrenorul in timpul antrenamentului sau a jocului
3) Am primit un cot in burta, ce faci?
4) Dupa un joc fantastic
5) Cum pleci la banca cand ai fost schimbat

Domnilor Antrenori, faceti aceasta proba de desen cu toata echipa si trimiteti cateva poze care credeti dumneavoastra. Acelasi lucru pentru parinti. Trimiteti pozele la HalfCourt.
Sper ca aceasta campanie ARICI..IN COS va va interesa
Va rog sa intrebati orice daca este nevoie
Colaborarea dumneavoastra se va alatura campaniei care speram ca va depasi hotarele si vom colabora sa dam o mana de ajutor acestor copii si parinti.
De celelalte probe-texte ne vom ocupa in viitor

Cu deosebita stima si multumiri,
Prof-Davidescu

Jucatorii din afara normelor

Intrebare::

Cu respect profesore !
Am intalnit cativa antrenori de baschet care sustineau ca si-ar dori sa aiba in echipa doar jucatori de caracter. Toate bune, dar ce faci daca dai de un jucator de mare valoare, dar care sta mai rau cu caracterul ? Si mai ai si mare nevoie de el, sa zicem ca recupereaza exceptional. Cum a fost Dennis Rodman la Chicago Bulls, cred ca este un exemplu foarte bun.

Cu respect,
Un profesor mai mic

Onorabile colega Profesore (Marimea conteaza)

Problema care te intereseaza este delicata si nu ne prea place sa vorbim despre ea. Nici stiinta specifica nu s-a exprimat in acest domeniu. Nu sunt lucrari serioase care analizeaza si lumineaza mintile, calauzind in munca de fiecare zi a echipelor sau a sporturilor individuale (se pare ca in sporturile individuale cazurile fiind mai frecvente).


Colega, mai intai sa incerci sa tii in frau -- deci inhamati -- oamenii de creatie, jucatorii de baschet care sunt creatori inspirati si cu talente in a gasi solutii in conditii neprevazute de stress in inpact agresiv. Jucatorii trebuie sa se simta liberi de a se exprima independent in cadrul echipei, fiecare aducand contributia sa specifica, originala in acest complex de stiluri si imaginatie intr-un acord perfect.

Deci arunca hamurile si da frau liber jucatorilor !
Rezultatele libertatii de creatie, valoroasa si personala, aduc calitate, frumusete si spectacol. Acesta este mirajul si atractia jocului si astfel echipa devine valoroasa, apreciata de spectatori si de presa.


Crearea de conditii de joc fantezist, puternic atat in aparare (cat de maiestuos este un capac ca lupta aeriana) si in atac, totul bazat pe libertatea de creatie si de talent a jucatorilor, antrenorilor, mediului inconjurator, slujind victoriile si spectatorii.

Viata este o facultate care te pune tot timpul in fata necunoscutului si noi nu vrem sa intelegem ca trebuie sa cunoastem si sa invatam, sa ne apropiem cu inima deschisa si sa privim drept in ochi tot ce ne inconjoara si sa recunoastem ca nu stim totul. Tot timpul trebuie sa invatam ca sa putem supavetui si sa colaboram si sa recunoastem ca sunt oameni de diferite culturi, culori sau religii si noi ca sa putem crea impreuna trebuie sa ne cunoastem.
Suntem o parte infima din acest Univers.

O parte din problema este a colectivului de conducere si a antrenorilor care sunt convinsi ca filozofia principiile si regulile de viata si conduita civilizatia lumii lor este cea mai buna, cea mai reusita, vazand si cantarind prin prizma EGOULUI propriu, care este de obicei unflat peste masura. Daca vrem sa cunoastem, sa intelegem si sa respectam alte culturi si alte filozofii, sa ne apropiem si de oameni care au o comportare noncoformista, de conceptile noastre. Vom putea astfel colabora cu succes si cu acesti jucatori care sunt diferiti, dar au calitati si resurse care nu se intalnesc la jucatorii conformisti. Daca acesti jucatori nu ar fi fost dotati cu aceste calitati deosebite, nu ar fi prezentat interes si n-ar fi facut parte din echipa. Deci, comportare deosebita, dar calitati si resurse speciale in a solutiona situatii pe teren si in special in momente dificile in care jucatorii obisnuiti nu au intodeauna solutii.

Cunoscand si intelegand acesti jucatori si avand convingerea profesionala la contributia la succesul echipei, vom cauta calea impreuna cu toata echipa pentru a primi in mijlocul nostru cu inima dechisa si cu desteptaciune incadrarea si colaborarea profesionala, sociala si prietenia necesara in viata unei echipe.

Acesta trebuie sa fie programul de pregatire al echipei, formand o unitate din comportari si filozofii de viata diferite. Jocul echipei trebuie sa fie bazat pe colaborare, ajutor reciproc si dizertatii individuale exceptionale care sa aduca echipa la cele mai inalte nivele. Este o greseala fatala sa ii limitam, sa incercam sa-i castram (figurativ, evident), sau sa-i punem in carantina de epurare a sclipirilor si interpretarilor specifice a acestor jucatori, care sunt ,desigur, poate mai greu de inteles.
Noi trebuie sa gasim modul sa traim impreuna, sa ne cunoastem reciproc, sa ne sprijinim sa ne antrenam cu seriozitate si dragoste. Fara reprosuri si fara ranchina, vom ajunge o echipa adevarata, care da posibilitatea fiecarui jucator sa se exprime, slujind victoria echipei.
Deci nu frauri, nu hamuri, nu carantina si priviri ironice si ganduri zeflemiste. Imi aduc aminte cum erau numiti jucatorii de culoare in cercurile baschetului, cred ca stiti la ce ma refer. Despre aceste atitudini, despre aceasta atmosfera nu ne place sa vorbim. Chiar in familiile noastre sunt oameni cu atitudini si comportari diferite de normele noastre, nu dupa capul nostru. Dar ei sunt facuti din acelasi plamadeala, chiar daca au AND-ul usor diferit.
Ei sunt noi si noi suntem ei.

Numai asa se poate intelege si trece peste aceasta prapastie psihologica si modus vivendi care va aduce la eliberarea de aceasta comportare decadenta. Vazand liber si neinhamat in lumea intunericului, voi primi cu ganduri bune si inima deschisa pe acei care sunt diferiti si compusi si din alte obicieuri si culturi.

Vreau sa dau un exemplu care ne va invata sa cunoastem si sa actionam in viata noastra de educatori de antrenori. Un bun prieten de-al nostru era foarte mandru de fiul lui, un mare violonist. Am fost invitat la un concert in care fiul lui era solist. Pentru mine era o adevarata sarbatoare, se canta Debussi. Imbracat la 3 ace, am trecut sa-l iau pe fericitul tata. Sala era plina si dirijor era celebrul Zubin Metah. Violonistul nostru implinise 17 ani si a sustinut concertul cu brio. S-a bucurat de bissuri repetate si la sfarsit tot publicul s-a ridicat in picioare sa ovationeze. Dupa concert am mers impreuna cu fericitul parinte sa sarbatorim cu un sprit si cu o saramura de crap. Dupa ce ne-am asezat si am ciocnit paharele, amicul meu, impresionat cu lacrimi in ochi incepe sa povesteasca viata fiului si a familiei. Acest talentat violonist nu s-a nascut ca un copil obisnuit, comportarea a facut ca parintii sa se adreseze doctorilor si specialistilor ca sa afle ca fiul lor este autist (boala grea). Ca sa cresti un astel de copil trebuie sa te daruiesti si sa fii tot timpul prezent in tratament si-n educatia care se desfasoara in alt ritm si este bazata pe procedee atat fizice cat si intelectuale specifice acestor copii. 13 ani de grija si dragoste parinteasca au facut ca acest mare talent sa rabufneasca si sa aduca fericirea in primul rand acestui tanar violonist si familiei si de ce nu intregii societati. Deci intelegerea, dragostea face sa castigam adevaratii oameni. L-am imbratisat pe amicul meu si l-am intrebat dece nu a spus de ce nu ne-a spus povestea asta mai devreme.
A ridicat capul si cu o privire blanda si neimpacata mi-a spus: “Mi-a fost rusine”

In lumea baschetului se inmultesc acei care sunt tunsi la zero si care au tatuaje sau isi oxigeneaza parul. Lucrezi cu echipe in care sunt lesbiene sau homoxexuali. Toate acestea pana nu de mult erau in afara normelor. Astazi toate acestea sunt acceptate si legitime. Deci, dragi colegi, va rog sa schimbati discul, sa vedeti pe acei deosebiti de vederile de linia noastra care au alte comportari sau reactii deosebite, sa nu fie pusi in frau sau inhamati dupa nasul nostru, ci sa muncim impreuna sa colaboram sa ne apreciem reciproc, pentru progres in folosul oamenilor, in cazul nostru in succesul echipei. Echipa este un micro-cosmos in care convietuiesc oameni de culori diferite, de culturi diferite, de comportari diferite, de reactii diferite. Se vorbesc limbi diferite, insa limba in salile de baschet oriunde in lume este engleza. Acest micro-cosmos trebuie sa gasesca modul in care sa se inteleaga constructiv in indeplinirea obiectivelor si principalele metode de antrenament si joc care sunt bine definite si obligatorii. Aceste obiective cristalizeaza concentrand jucatori la auto incadrare in normele si conduita echipei.


Agentul m-a sunat si imi spune ca are pentru mine o provocare. Are un jucator care a jucat cativa ani in NBA, jucator deosebit, de mare valoare, care a fost suspendat pentru un an si care si-a indeplinit pedeapsa. A fost suspendat pentru ca a lovit brutal un coechipier. Imi propune sa-l cunosc acum, joaca intr-o tara nordica. L-am rugat sa-mi trimita informatii despre cariera sa, extrase din mass media, ce spun oamenii de meserie si casete din colegiu si NBA. Am studiat materialul si am inteles ca este un jucator de 203 cm, dotat cu o detenta-explozie, care nu are nevoie de elan si de pe loc se inalta in impact cu apararea si ajunge primul la minge. Are o capacitate superioara de recuperare, in special in atac, este extrem de agresiv si inspira spaima in jurul lui. Aceasta aduce la conflicte cu adversarii si viata grea din partea arbitrajului. Jucatorul are un caracter vulcanic, cu “fitil foarte scurt”, explodand fulgerator si pe neasteptate.
Infruntarea cu aceasta experienta cooptarea in echipa sunt problematice si prezinta mari riscuri in conduita si relatiile cu coechipierii, cu conducerea si cu fanii. In primul rand eu trebuie sa-mi schimb “discul”, sa caut pentru acest jucator alta atitudine speciala si diferita de atitudinea obisnuita. Este incomod si dificil pentru Egoul fiecarui antrenor. Trebuie sa fii constient ca timpul si atentia in discutii, in antrenamente individuale, au in special ca scop cunoasterea reciproca si crearea unei intelegeri respect si aprecieri. Este determinant ca antrenor sa inveti cum sa comunici, ca partas la succesul acestui proces de acomodare de incadrare. Trebuie colaborat cu toti componentii conducerii echipei, trebuie sa existe acceptarea tuturor de a colabora in cooptarea acestui valoros si special jucator. Din cele aflate si vazute am convingerea certa pe teren, in momente dificile de stress, acest jucator va gasi solutii originale si de maxima eficacitate, pe care jucatorii normativi nu au resursele calitatile sa le execute.

Pe jucatorul de care vorbim, povestea vietii care l-a calit.
Dupa ce am ajuns sa conving conducerea si am stabilit “logisticile” pentru a coopta acest jucator, am concretizat complexul executiv, “asimilarea” acestui jucator. Cea mai dificila problema este constiinta inteligenta si contributia jucatorilor in aceasta actiune. Trebuie sa pui pe fata cine este acest jucator, ce probleme prezinta si ce avantaje aduce echipei. Si in primul rand daca este posibila incadrarea lui in viata echipei. Eu am discutat cu 3 jucatori de baza a echipei din punct de vedere social si valoric si cu liderii. Le-am explicat ca sunt pe cale sa hotaresc sa aduc un jucator cu o istorie problematica si vreau sa aud parerea lor. Acest jucator este jucatorul care va aduce solutii eficace in situatii grele. Dorim si suntem capabili sa ne adaptam si sa colaboram cu mintea si cu inima in realizarea acestei provocari ? Dupa o discutie de cateva ore agitate si profunde, comentand cu profesionism si omenie ce poate fi pentru echipa racolarea acestui jucator daca vom reusi sa ajungem cu el la alte sfere decat pana acum, am reusit sa inchegam un Modus Vivendi
1) Contractul sa fie incheiat pe o perioada limitata si conditionata.
2) De explicat in amanunt regulamentul de disciplina (care este foarte sever si amenzi financiare). Una din clauze, -- participarea la antrenamente si jocuri sa se faca cu daruire si din toata inima respectand coechiperii -- fiind un factor constructiv in procesul de reusita.
3) Incadrarea in sanul echipei trebuie facuta liniar, dupa traditia obisnuita
4) Toti factorii trebuie sa dovedeasca inteligenta in procesul de catalizare
5) Aceasta actiune se va desfasura obisnuit, fara presiuni. Dar va trebui sa se vada ca deschidem o usa jucatorului sa intre in viata echipei, sa-l incurajam sa-si gaseasca amici si prieteni, sa nu sa simta singur.
6) Conducerea va avea grija sa-i asigure tot ce ii este necesar pentru acomodare si o viata comoda.
7) In afara de discutii individuale si in cadrul echipei, am hotarat sa-l invit la mine acasa la o masa in cadrul familiei mele.

Depre cei 3 ani petrecuti impreuna, despre urcusuri si coborasuri, despre situatii care au ajuns la marginea prapastiei sau despre minutele de glorie voi scrie in articolul viitor. Acolo am sa povestesc munca de zi de zi si de calea pe care a parcurs-o acest jucator care a ajuns unul din cei mai atragatori pivoti in Europa din acele timpuri.
Deasemeni, vreau sa scriu depre cum se lucreaza cu copii neconformisti.


Sotia mea a avut un obicei de mama pentru jucatori. Ea stia ce prajitura iubeste fiecare jucator si dupa un joc in care era -- dupa parerea ei -- cel mai bun, ii pregatea prajitura preferata si-l invita la noi acasa sa-si primeasca “deliciu de dar”.
Eu asteptam ca pe jaratic ca Linica sa hotarasca ca omul nostru este alesul. El avea preferinte pentru placinte. Imi spune sa-l invit ca stie ea ce prajitura ii place.
El stia de aceasta traditie, a fost tare incantat si teribil de mandru de invitatie.

Cand a venit era imbracat elegant. A luat loc cu mult bun simt si era emotionat cand a primit prajitura. A lacramat si a sarutat mana doamnei Linica. Si-a cerut scuze si a inceput sa-si povesteasca viata de copil intr-un cartier marginas din Boston, intr-o familie cu mari greutati. Tatal si-a parasit familia cand el avea 10 ani. Toata ziua se invartea intre tineri mai mari decat el, care il sictireau si-l umileau, punandul sa-i serveasca si sa le faca mendrele. Ne-a povestit cum trebuia sa se fofileze si sa infrunte aceasta mlastina sociala ca sa supravietuiasca. M-a impresionat in special o intamplare. Era fugarit de haita de gealati care voiau sa-i fure ghetele de baschet pe care le primise de la un unchi care era jucator de baschet de pariuri pe terenul din cartier. Fugea ca sa se salveze; era o fuga intre viata si moarte, cand urmaritorii s-au apropiat, a luat o piatra si l-a lovit in picior pe unul din haita, care il fugareau. Ei s-au oprit pentru o clipa, iar el a sarit de la 2 metri inaltime initr-o curte si astfel s-a salvat. A ramas cu ghetele, care mai tarziu l-au adus la baschet. Dupa ce s-a linistit, a multumit usurat si a spus ca astazi este o zi care ii va aduce un viitor mai bun si poate va ajunge sa aiba familia lui si, in sfarsit, va avea liniste si nu va mai fi hartuit.

Cosul de $1.000.000

Mai tarziu am gasit explicatia unui cos marcat de el care a ramas in istoria baschetului Isrelian. Cosul de $1.000.000
In jocul care victoria ne aducea in finala campionatului Europei, mai erau 7 secunde de joc si francezii conduceau cu 1 punct. Mingea era la PG nostru, care era si un excelent aruncator de “libere” (80%) , el depaseste 2 aparatori, trece de mijlocul terenului si arunca la cos.
Vad si acum cum mingea atinge cosul si salta usor. Ca un fulger, o mana uriasa neagra apare si indeasa mingea in cos un vole naprasnic. O saritura din capul “baii de 3 secunde”, zburand deasupra tuturor pana la minge, marcand cosul care ne-a adus mai tarziu in finala. Aceeasi situatie suprema, ca aceea cand a trebuit sa-si salveze viata si ghetele. Aceleasi resurse, aceeasi maxima incordare l-au facut sa traiasca din nou acele clipe si acea experienta i-a dat capacitatea si resursele care -- se pare -- in acele clipe cand a sarit s-au reinoit in mintea lui. Toate concentrate in exceptionala realizare fizica, sufleteasca si intelectuala.
Eu cred ca astfel de actiuni si performante se pot realiza numai daca ai in “magazia sculelor” o astfel de experienta si astfel de talente.
Cos de $1.000.000 . Cec Achitat.

Sunt antrenori depasiti, sunt jucatori problematici.
Poate este timpul sa ne spovedim.

Cu respect,
Prof-Davidescu

PS Colega, semnezi "Un profesor mai mic". Deci marimea conteaza

Lonciu Davidescu, o lectie de baschet si de viata

Articol publicat pe situl www.infotgv.ro

Lonciu Davidescu, o lectie de baschet si de viata


- Singurul antrenor român care a câstigat Cupa Campionilor Europeni, se întâmpla cu Maccabi Tel Aviv în anii 1977 si 1980, a oferit un interviu de colectie, plin de învataminte
- Constient de valoarea inestimabila a fostului sau dascal, Catalin Tanase nu ezita sa îl consulte cu orice ocazie.

Initial nu l-am recunoscut. Apoi, realizând cu cine vorbesc, am înteles imediat ca este un moment unic. Nu în fiecare zi ai sansa unui interviu cu un antrenor care a câstigat în doua rânduri Cupa Campionilor Europeni la baschet. Se întâmpla în 1977 si 1980, când maestrul Lonciu Davidescu cucerea continentul la nivel de cluburi cu Maccabi Tel Aviv, singurul român care se poate mândri cu asemenea performante. L-am întâlnit la Târgoviste prin intermediul lui Catalin Tanase, care îl consulta ori de câte ori are prilejul.

- Cum e prin târgul nostru, maestre?
- Ce târg, sunt chiar impresionat de cum arata orasul dumneavoastra, este o adevarata încântare sa plec la o promenada pe strazile sale. Am gasit aici oameni deosebiti, iar tinerii observ ca au prioritate. Nici nu va dati seama ce potential imens are tineretea si, slava Domnului, la Târgoviste este destula. Îl privesc cu placere pe Catalin (Tanase) si recunosc un pasaj din Biblie, cu elevul destept. Sunt mândru de el si de felul în care a crescut ca antrenor si ca om.

- Si, totusi, parca acum îi va fi mai greu ca oricând.
- Asa este, dar si el stie asta. Are material foarte bun la dispozitie si va trebui sa faca din acest aluat un produs de mare calitate. Nu este deloc usor sa tii în frâu o constelatie de vedete si sa faci din ele o echipa solida. Este tânar, ambitios si puternic. Îi prevad un viitor extraordinar.

- Cum vi se pare echipa din Târgoviste?
- Cunosc foarte bine jucatoarele care au evoluat în Israel, va asigur de certa valoare, am parcurs lista completa si m-am convins ca la Târgoviste este pe cale sa se nasca o mare echipa. Va trebui însa, si ceva rabdare, în sport performantele nu apar peste noapte.

"Definitia baschetului este victoria!"

- Primarul Gabriel Boriga viseaza la Euroliga. E un vis prea îndraznet?
- Oho, nu e deloc usor. Pentru a ajunge în Euroliga este nevoie de un buget de multe milioane de euro. Chiar daca la fete e un pic mai simplu, tinând cont ca nu sunt salariile anuale de 2-3 milioane de euro cum gasim la baieti, nivelul ramâne unul foarte, foarte ridicat. Cu toate acestea, chiar daca simpaticul dumneavoastra primar îsi va îndeplini visul, sa nu va asteptati imediat la câstigarea trofeului. O patrundere în fazele superioare, undeva în sferturi sau semifinale, ar reprezenta deja o mare performanta.

- Va simt foarte volubil, va plac interviurile.
- Domnul meu, daca te respecti cu adevarat, cu presa nu poti avea decât relatii excelente.
Jurnalistii reprezinta antenele noastre catre public si sunt foarte importanti în economia acestei ecuatii. Nu pot avea decât deschidere si simpatie pentru media. Ma bucura sincer ori de câte ori se scrie despre mine. Stau ore în sir si parcurg diverse articole ori urmaresc interviuri sau emisiuni la care am participat. Este onorant sa fii actorul într-o piesa de jurnalism.

- Care este în opinia dumneavoastra definitia baschetului?
- Nu spun ce spun eu, ci spun ce a spus altcineva, definitia baschetului este victoria. Baschetul înseamna victorie si spectacol. Daca nu esti cel mai bun, nu ai facut baschet.

Plecarea Vulturului

Dupa o luna de hoinareala si nostalgie prin meleagurile cunoscute si iubite din Romania, ma intorc acasa la toamna fierbinte din Israel.
Ma intorc plin de povesti, de vise, care mai vesele, care mai triste.

In urma cu ani am avut deosebita onoare sa antrenez echipa Steaua, care pe atunci mai prezenta o speranta ca va ramane stea luminoasa pe cerul baschetului romanesc si european. Dar a fost doar un vis care s-a spulberat.
Am aflat ca Steaua renaste cu ajutorul capitalei baschetului feminin, Targoviste. Ce bine ca cele 2 capitale s-au infratit!
Am ajuns la noua resedinta, o sala cocheta si bine utilata, care se afla in incinta unei unitati militare, deci ordinea si disciplina sunt la inaltime. Am auzit ca niste tineri iubitori de baschet au pus umarul si au "pompat" oxigenul necesar pentru reinvierea Stelei. Jos palaria pentru astfel de oameni !

Am avut o mare supriza sa-l vad pe Ady Voinescu ca este in primul 5 ai Stelei. In jocul care l-am vazut eu, a fost de mare eficacitate personala si pentru echipa (asta la 36 de ani). Pe mine m-a bucurat, dar nu stiu daca trebuie sa bucure baschetul romanesc. Un alt jucator de pe acele timpuri este Dragos Barbu, care este unul din bossii noii echipe. Si acum Dragos este insotit de entuziastul sau tata, care era totdeauna prezent, indiferent daca jucam acasa sau in deplasare. Cu un astfel de tata, succesul este asigurat.
Cu Voinescu si splendita lui sotie ne-am vazut a doua zi la Universitari, la un mic si o bere. Ne-am adus aminte de zilele petrecute impreuna la Steaua si de baschetul de astazi.

Am discutat cu mai multi oameni din baschet, despre ce se intampla.
Am aflat ca sunt oameni apropiati si cunoscatori ai fenomenului, care cauta sa inteleaga ce se petrece cu baschetul romanesc, ce conditii sunt necesare pentru redresarea lui si ajungerea la concluzii reale si aplicabile. Acesti oameni sunt voluntari si -- din nefericire -- nu sunt ascultati de forurile executive. Care foruri executive sunt -- dupa parerea lor -- carmuite si orientate de interese neprofesionale si straine de procesul de redresare. Acesti oameni cu experienta si cunoscatori au analizat metodic si au ajuns la concluzia ca sponsorii -- oameni care au forta financiara -- vad interesul echipelor lor ca scop pricipal. In aceasta situatie planurile de viitor, dezvoltarea jucatorilor tineri, infiintarea scolii de antrenori si instructori, nu sunt obiective pe ordinea de zi nici a lor si nici a federatiei
Participarea unui singur jucator roman in prima liga este o blocare categorica a jucatorilor tineri. Din discutiile purtate, este absolut necesara constituirea unei comisii profesionale, formata din specialisti independenti si care nu fac parte din forurile implicate. Concluziile acestei comisii sa fie discutate si adoptate de Federatia Romana de Baschet ca plan de reabilitate pentru perioada medie si de lunga durata.

Cand scriu aceste randuri, aflu ca la Steaua a fost schimbat antrenorul.
Am mai vazut jucand 3 echipe: Dinamo Bucuresti, Craiova si CSM Bucuresti.
Toate aceste echipe nu reprezinta nicio relevanta, parca nu joaca in lumea reala si sunt distantate de public, de orice simtamant de legatura cu clubul, cu localitatea pe care o reprezinta. Pare un spectacol supra - realist. Jucatorii sunt salariati cu salarii minime pentru o activitate mecanica fara suflet.

M-am intalnit cu un vechi prieten din tinerete, care avea o vorba cand vedea ca te comporti fara entuziasm, fara inima. Spunea ca "ti-a plecat vulturul". Acestor jucatori le-a plecat vulturul constiintei profesionale. Ei raman singuri, nu se inplica, nu au legaturi cu oamenii din orasele unde joaca, ramanand o pasare bizara in panorama orasului respectiv.
Poate asta este Problema Cardinala !

Targoviste

Ca de obicei cand sunt in Romania, vizitez amicii mei din capitala baschetului feminin romanesc: Targoviste.
Dar in aceasta vizita m-am intalnit cu 5 jucatoare care au jucat in Israel si cateva de la echipa la care am contribuit, practic si sufletesc, la dezvoltarea si rezultatele valoroase, atat interne cat si internationale.
Este uimitor de asemanatoare evolutia acestor 2 echipe. Ambele orase au o populatie de 100.000 de locuitori si sunt mari iubitoare de sport. Atat la Ramle cat si Targoviste, primarii sunt bossii si inima echipelor.
M-a impresionat in mod deosebit pregatirea la Targoviste pentru noul an competitional. Atat din punctul de vedere al conditiilor de viata a jucatoarelor, dar si de pregatirea profesionala a echipei, care se afla in plin program de antrenamente. Echipa tehnica si administrativa, condusa pe principii moderne de management si de modele avansate de pregatire fizica, tehnica si moral-volitiva. Privind acest complex administrativ-organizatoric si tehnic, pot spune ca Targoviste este astazi una din cele mai dotate echipe feminine din Europa.

Marea problema a lui Catalin, a lui Marius si a celorlalti din conducere (n.r. Catalin Tanase si Marius Toba) este cum se face din Nume si Statistica o echipa care, de fapt, va participa la 2 campionate (intern si european) si vor avea de jucat in jur de 50 de jocuri. Luand in consideratie ca joci acasa si vei castiga cu 40 de puncte, iar peste 3 zile joci in Europa dupa 4-5 ore de zbor cu o echipa de clasa europeana.
Targoviste are in lot acum 15 jucatoare. Cum alcatuiesti loturile pentru aceste 2 jocuri ? Aceasta impartire a fortelor si a efortului este o sarcina foarte dificila, legata de aspecte psihologice. Este o mare greseala sa creezi doua clase de jucatoare, care mai devreme sau mai tarziu, isi vor pierde increderea si atasamentul fata de echipa. Vor fi jucatoare care se vor simti prost sa joace in jocurile de acasa si altele care vor fi complexate si cu simtamantul ca fac “treaba murdara”. Aceasta este una din probleme.

Problema actuala si acuta este sa faci ca jucatoarele care in echipele lor erau cosghetere sa colaboreze cu alte foste cosghetere. Acest proces de reeaducare, de unificare si de colaborare a egoului este “cararea” care va aduce la succesul echipei. Rotatia jucatoarelor si fixarea fiecarei jucatoare pe posturi si pe scala rotatiei este o problema de profesionism si de disciplina constienta.

Money Time
Perioada de “Money Time” se apropie; este timpul cand in special jucatoarele trebuie sa dovedeasca pe parchet si pe tabla electronica valoarea individuala si de echipa.
Sa se realizeze din nume celebre o adevarata echipa inteligenta, pregatita si in special luptatoare, care sa joace pe teren cu prestanta si darzenie.
S-a incheiat perioada serbarilor, a festivalelor. Jucatoarele antrenorii organizatorii conducatorii trebuie sa fie constienti ca a sunat mobilizarea si incepe razboiul. Jucatoare cu pretentii si titluri si cu conditii exceptionale nu pot avea nici-o scuza. Trebuie sa realizeze obiectivele propuse.
Mofturi, ca “masina de uscat rufe s-a defectat”, o jena la glezna, arbitraj, intarzierea cu 7 zile a salariilor, o schimbare intarziata, nu vor explica slaba comportare a vreunei jucatoare sau insuccesul echipei.

Deci, prieteni targovisteni, la munca din toata inima, impreuna jucatoare si toti cei care alcatuiesc echipa. Suntem la Money Time (zicala din lumea NBA)
Sunt convins ca daca vor fi crediciosi principiilor si nu se vor inclina, nu se vor abate, atunci
Visul va fi realitate,
Vulturul va ramane la Targoviste

Oradea, cursul de antrenori

Un alt eveniment important a fost cursul de antrenori de la Oradea, fapt care trebuie apreciat.
Obligativitatea de a participa este depasita si nu prezinta o intelegere constienta si progresiva a importantei de a te instrui, pe de o parte. Din partea celor care organizeaza cursul, e necesar sa se prezinte materiale de valoare, care sa starneasca interesul antrenorilor, pe diferite nivele si adaptate dupa cerinta si specificul antrenorilor participanti.
La cursul de la Oradea au participat 200 de antrenori de varste diferite, cu pregatiri diferite, cu statut diferit. Mi s-a parut ne-profesional si de ochii lumii sa prezinti un program general pentru antrenori cu diferite calificari -- interesati dupa nivelul si preocuparile lor --, un program cu subiecte care sa fie apreciate si interesante pentru acest conglomerat de antrenori.

Rezultatul a fost atmosfera din timpul cursului, lipsa de interes si in special neincredere ca viitoarele cursuri vor fi mai atragatoare. Aceasta este problema acuta in relatia antrenori si federatie, organizatorul cursului. Nu obligativitatea va face sa creasca increderea.
Este dificil sa inveti sub amenintare ca daca nu faci cursul nu poti antrena in actualul sezon. Deci ca atitudine si motivatie, participantii au fost la curs sa aiba patalamaua la mana. Ar fi interesant sa se faca un sondaj de opinie printre antrenori, in care sa se intrebe: “Daca nu era necesar pentru a antrena, ai fi venit la curs ? Rezultatul ar fi fost ca din 200 de participanti poate 10% din antrenori ar fi raspuns afirmativ.

Au participat antrenorii de copii si antrenori care participa in competitii europene. Nu stiu daca au participat si antrenorii straini care antreneaza in Romania. Nu stiu daca aceasta obligativitate este si pentru ei.
Este cunoscuta metoda si programul cursurilor sau conferintele in care participa antrenorii de diferite niveluri sau antrenori care antreneaza echipe feminine.

Dau mai jos un exemplu de organizare si planificare la numeroasele cursuri care le-am organizat si condus.

Programul zilnic:
8:30am –11pm cu pauze pentru masa de pranz si de seara
8:30-9:30
Lectie practica de interesul tuturor participantilor cu participare activa. Ee exemplu, dezvoltarea vitezei de reactie si actiune.
9:45-11:15
Pe grupe de preocupare.
Pentru copii si cadeti. De exemplu, pozitia fundamentala si miscarea in aparare la omul cu mingea si la omul fara minge.
Pentru antrenori de juniori si de tineret: Fenta dupa posturi in diferite puncte pe teren.
Pentru antrenori de seniori: Zona pressing pe jumatate de teren si pe tot terenul.
11:45-13:15
Pe grupe, subiecte specifice
13:15-15:00
Pranzul odihna
15:00-16:30
Problema generala teoretica pentru toti cursantii: Gradarea si planificarea efortului a refacerii si a odihnei in functie de competitie si varsta.
17:oo- 18:30
Jocuri bilaterale, pe grupe de studiu.
Fixarea primelor 5 si rotatia. Conducerea jocului, organizarea echipei si sedinta de pregatire. Echipe de 4 cursanti pregatesc aceste sarcini. Dupa joc cei 4 prezinta o analiza si ce este de invatat. Aceasta se face cu cursanti din grupe si cele mai interesante expuneri si concluzii. In fata intregului curs.
18:30-20:00
Masa de seara si odihna.
20:00-21:00
Discutii despre analiza jocurilor, lucruri nelamurite din ziua respectiva, pe grupe si generale, prezentarea casetei jocului, filmare analitica.
21:00-22:30
Participa tot cursul, toti conferentiarii, toti antrenorii, instructorii.
Intrebari si discutii libere intre cursanti si cadrele didactice. Aceasta se petrece bilateral. Sau vizionare filme profesionale.
Toate discutile, toata aceasta activitate, toate lectiile, toate antrenamentele, conferintele se imprima. La sfarsitul cursului, Cduri cu inregiustrarile sunt de vanzare.

Am dat un exemplu al unei zile de curs. Este recomandat ca sa se incheie cursul cu o masa festiva, la care se vor imparti atentii si diplome, atat cursantilor, cat si celor care au instruit si care s-au remarcat.
Sunt cursuri la care cursantii vor pregati o lucrare, sau o demonstratie de antrenament. Este foarte recomandat sa se invite jucatori de frunte, care sa demonstreze elemente de tehnica si tactica. Deasemeni, recomand sa se prezinte antrenamente individuale (coaching) de corectare si dezvoltare pe viu, cu jucatori activi. Sa prezinte la aceste antrenamente tehnica de Foto-Critica.
De invitat din partea colegiului de arbitri, conferentiarii care sa prezinte interpretarea si stilul de arbitraj actual in Europa. Aceasta intalnire are si scopul sa apropie antrenorii si arbitrii, sa contribuie la intelegerea baschetului.

In ultima zi sa se invite sponsorii si activistii din lumea baschetului la o discutie cu un specialist in Sport Business.
La masa festiva sunt invitati arbitrii care au participat la curs, sponsorii activisti si toti care au contribuit la succesul cursului. Organizatia antrenorilor vor da diplome si atentii acelor care contribuie la progresul baschetului.
Se vor sarbatori antrenorii care au ajuns la pensie (varsta), precum si pe acei care s-au remarcat in activitate, in domeniul teoretic si stiintelor complimentare.

De invatat baschet este un lucru foarte serios si pentru aceasta este nevoie de oameni seriosi.
Sper ca viitorul curs nu va fi obligatoriu si ca antrenorii vor veni pentru calitate si utilitate, raspunzand la nevoile pietii de antrenori.
Traim in economia de piata si marfa fara calitate nu se vinde.
Vulturul inspiratiei a initiativei si daruirii pleaca de pe meleagul anului 2009 din baschet.

Cu respect,
Prof-Davidescu

P.S. Am primit o poza din ziar, de pe timpul cand am antrenat Steaua.
In poza jucatorii sunt: Tanase Catalin, Leca, Puica si eu.

Poezia Baschetului ... Spectacolul

Stimate Domnule m j 85 Poezie,

Am citit comentarul dumneavoastra la scrisoarea de acum catva timp. Este zambet sau rusine sau calcarea poruncii a 8-a, dupa comentariul D-lui Marius.
Vreau sa va multumesc pentru caracterizarea care mi-ai facut-o: ca scriu cam poetic.
Stimate Domn, nu poti sa-ti imaginezi ce inseamna pentru mine ca in ce scriu despre baschet este o farama de poezie.

Timp de 50 de ani in meseria de antrenor nu am putut sa fiu aproape de poezie, de pace sufleteasca, de liniste de relaxare si --de ce nu-- aproape de oaza spirituala. O jumatate de veac de activitate intensa de antrenor intr-o lume dura, lipsita de altruism, fara prietenii adevarate, in care la fiecare clipa te asteapta cineva la cotitura.

Este o distractie colectiva sa fii pus in focul criticii. Care in general nu este profesionista si obiectiva si la urma antrenorul este marele vinovat. Ziaristii asteapta evenimente picante ca sa-si vanda ziarele si-ti intra sub piele, sa descopere ce s-a intamplat in conducere si cand vei demisiona sau vei fi concediat. Victoriile succesele apartin in primul rand patronilor si conducerii. Prin comentariile lor, ziaristii analisti de mare specialitate se considera factori principali in obtinerea victoriilor.

As vrea sa te fac sa traiesti o noapte dupa o infrangere, meritata sau nu. Poate vei reusi sa intelegi ce se petrece cu antrenorul care este si OM. Cum trec aceste nopti albe. Dimineata trebuie sa apari in fata echipei, sa analizezi ce s-a petrecut si sa gasesti forta si optimismul sa pregatesti jocul viitor de peste 3 zile. Trebuie sa pui echipa pe picioare. Trebuie sa te tii de capul fiecarui jucator care a contribuit la infrangere si chiar poate pe jucatorul care a ratat o patrundere care aducea Victoria. Trebuie sa ai simtamantul profesional, ca si uman, ca leziunile sufletesti si fizice dupa infrangerea dureroasa sunt tratate si se simte o atmosfera pozitiva. Jucatorii si echipa trebuie sa fie gata pentru viitorul joc. Incepe pregatirea individuala si de echipa planul de joc in functie de adversar si toate aceste in 3 zile.
Si, colac peste pupaza, telefonul suna si esti invitat de conducere la sedinta. Atmosfera este ca la inmormantare, cu fete crispate. Se ia cuvantul la rand, dupa pozitia financiara care o au in bugetul clubului. Pledoria este facuta cu aerul de mare cunoscator: el intreaba el raspunde. Dece jucatorul x a fost schimbat ? Dece nu s-a cerut mai devreme timeout si daca se apara zona. Daca se faceau aceste indicatii tehnice castigam precis.

Cu timpul si cu experienta si cand am ajuns sa am o valoare financiara pe piata, am realizat ca singur nu stiu sa ma tocmesc si sa inchei un contract. Am apelat la un avocat cu practica in relatiile si-n conditiile de munca ale antrenorului.

Contractele se fac pentru un sezon sau pentru mai multe sezoane. Clauzele principale sunt: Instruirea conducerea tehnica este atributia antrenorului si numai a antrenorului. Statutul antrenorului si periclitarea acesti pozitii din partea conducerii nu sunt in spiritul contractului. Contractul este asigurat pentru perioada care a fost stabilita. Orice abatere semnalata dela cele convenite va fi sactionata cu sume considerabile. De exemplu, daca un antrenor va fi demis inainte de terminarea contractului, va primi toate drepturile convenite si posibil chiar o parte din premiile promise. Sunt antrenori care subscriu in contract sa primeasca in caz de demisie despagubiri pentru daune aduse (re)numelui sau. De asemeni, avocatul se va ocupa de conflicte si negocieri in legatura cu executarea contractului si se va consulta cu antrenorul in timpul dezbaterilor.
Aceasta relatie, acest sistem, mi-a dat multa libertate si m-a eliberat de presiuni si cate odata de situatii jenante. Nici nu apuci sa te speli pe ochi ca te asteapta in fata un morman de ziare. Citindu-le, ai impresia ca esti dusmanul poporului si o haita de hiene te au pe tine in strachina la micul dejun.

Amice, asta nu este poezie, este o doina de jale.
Imi aduc aminte ca am fost insotit in sali, la vestiare, pe strada si cate odata pana acasa, de politisti ca sa ma protejeze de tot felul de descreierati. Astazi pot sa fiu mai poetic, mai omenos sa nu vad peste tot numai dusmani. Vreau sa vad in alta lumina oamenii, faptele si evenimentele pe care le traiesc. Acum am inceput sa am prieteni adevarati (fara fite si interese).

Iti spun drept, mi-ai facut o mare bucurie. Pentru mine asta inseamna o eliberare, o descatusare de tensiuni, de duritate si lipsa de amabilitate, de oameni care te inconjoara si care poarta o masca. Sub aceasta masca este viclenie, invidie si nesinceritate acestei grele meserii.

Eu am supravietuit o jumatate de veac. Acum cand, desmeticit as vrea sa scriu o poezie in care sa elogiez baschetul romanesc.

Acum cateva zile m-am plimbat cu nepotelele mele printr-un cartier boem din Tel-Aviv.
Deodata am vazut un circar care facea acrobatii la o inaltime de 10 metri pe un stalp cu denumirea strazii. Erau elemente de circ foarte periculoase, nu era asigurat cu nimic. Putea sa se prabuseasca in orice clipa, dar el pur si simplu isi facea meseria pe care a imbratisat-o. scena lui doua firmulite(Acasa pe una din ele eu am adaugat-COACH St in poza). Pe trotuar era o palarie in care darnicii puneau cate un banut. Cand am vazut acest spectacol am avut dorinta inexplicabila de a fotografia.
Cand am ajuns acasa am inteles de ce l-am fotografiat pe circar. Meseria mea cu meseria lui au multe lucruri comune M-am gandit ca nu voi gasi cuvintele cum dupa 50 de ani de spectacole, intr-o lume rece si periculoasa, am devenit un antrenor cu plete albe si putin poet.

Cu multi ani in urma la o calificare in turneul Final la capionatele Europene de juniori in meciul decisiv mai era 1 secunda de joc 71-70 pentru Greci avem 2 foule de aruncat jucatorul care executa avea procentaje bune Prima aruncare o rateaza eram in picioare unghiile au intrat in carne si parca vad si acum cum mingea se roteste pe cos si iese afara Aceasta clipa ma urmareste.
Fac pentru dumneata si pentru cei care se intereseaza, cu simtaminte mai nobile si mai omenesti de sufletul antrenorului.
Am scris pe poza TO BE O NOT TO BE. Faultul ratat este pentru mine practica acestor vorbe geniale. Sper ca circarul de pe stalp va supravetui, va trai si va ajunge ca la batranete sa aiba linistea sa faca putina poezie.

Stimate Domn sa citesti, asa cum spui, pe nerasuflate si articole de inalta tehnica si tactica cu putina poezie. Vezi bine, am si eu chichitele mele.

Al Dumneavoastra, cu deosebit respect
Prof-Davidescu
PS Spune, domnule, serios chiar am talent la poezie?

Este zambet sau rusine ?

Amice Daniel,

Iti scriu ca poate imi vei explica pana unde poate cobora comportarea unor oameni si a unor institutii.
Asa cum stii, un colectiv de oameni entuziasti, iubitori de baschet si profesionisti, au lucrat mult timp, studiind, selectionand informatii si material stiintific in domeniul baschetului si finantand din buzunarele lor cu sume serioase acest proiect. Rezultatul acestor lucrari a fost intocmirea unui proiect a unui program complex si aplicativ imediat. Acest program contine 7 subiecte cardinale care trebuia sa relanseze si sa modernizeze baschetul Romannesc. Proiectul este prezentat metodic, insotit de scheme si de planse originale, care nu pot fi copiate sau plagiate. Acest proiect a fost publicat in intregime pe situl nostru (1, 2, 3, 4, 5, 6 ). Inmanarea si sustinerea proiectului a fost facuta conducerii FRB acum cateva luni de Dl. avocat Matei Sovarel.

In acest proiect, subiectul "Instruirea baschetului la varsta frageda" se bucura de o atentie principala. "COSULETE PE CAMPII, HAI SA LE ADUNAM COPII" este o metoda unica in lume de a instrui copiii la varsta de pre-mini baschet.

Federatia s-a aratat interesata de intregul proiect, dar in special de aceasta metoda de instruire. Interesul lor si multumirea a fost exprimata intr-o scrisoare pe loc. Dar de atunci subliniez ca nu am primit niciun raspuns si nici o invitatie sa dezbatem proiectul.

Acum cateva zile am primit un mail dela Avocatul Sovarel, in care ma anunta cu suprindere ca pe situl Federatiei a aparut "PROIECTUL DE EDUCATIE PRIN SPORT IN GRADINITE". La paginile 30- 34 si 36, planse apartinand proiectului nostru pur si simplu copiate deasemenea fragmente de text din proiectul nostru. Acest lucru s-a facut fara avizul nostru si -- mai marea obraznicie -- nicaieri nu a fost mentionat ca este luat din lucrarea noastra. Nu apare ca aceasta cale, aceste mijloace apartin Profesorului Davidescu. Aceasta metoda, aceste planse, sunt originale si au fost dezvoltate si experimentate la scoala de antrenori dela Institutul Wingate, unde am fost Director.
Materialul apare sub auspiciul ministerului Tineretului si Sportului. Sunt curios, oare Doamna Ministra stie felul in care s-au publicat aceste materiale?

Draga Daniele, cand am primit vestea nu am stiut ce sa fac: sa zambesc sau sa ma rusinez ?
Sa zambesc pentru ca multi copii se vor bucura de o metoda amicala si multilaterala, educativa in invatarea baschetului. Si stii cum spun eu, poate un copil din bariera Vergului, unde am inceput meseria baschetului, se va bucura si sa auda ca Nea Lonciu l-a facut pe "Prinde leul ", pe "Alearga intre conuri", "Arunca in plasa" sau "Cine sare mai sus", "Arunca in gura deschisa" si alte jocuri.
Sa ma rusinez si sa fiu lipsit de onoare. Onoare pe care intreaga echipa care am realizat acest proiect (si toti aceia care au contribuit) trebuia sa o primeasca. Ma rusinez si imi dau seama ca trebuia sa gasim alt partener mai serios in realizarea acestui proiect. Daniele, ca om sfatos te rog sa nu te superi prea mult de aceasta comportare care nu face cinste institutiei.
Poate te gandesti la cateva cuvinte care vor ajuta sa ne comportam cu demnitate.

Profesorul Davidescu

Fastbreak de Targoviste

Monika Brosovszki-Boriga si Anne-Marie Parau, cele doua ladies ale baschetului din Targoviste, se pregatesc sa concerteze in Europa.

In fotografie, alaturi de profesorul Lonciu Davidescu.

Acum cand scriu aceste randuri Targoviste este campioana nationala la basket feminin dupa un sezon de succes pe plam national si international. Felicitari si va urez reusita si succes si pentru sezonul viitor !

Pentru sezonul viitor, Targoviste trebuie sa planifice si sa se pregateasca in mod special pentru a face fata atat in campionatul national, dar in special in Cupa Europei in care succesul este calificarea pana in fazele finale. Planul de formare a lotului este cu totul diferit.
Gasirea jucatoarelor de valoare si cu experienta, conceptia de pregatire trebuie sa corespunda in fond participarea in 2 competitii diferite ca valoare si ca tensiune si asta cu doua jocuri pe saptamana in conditii dificile legate de deplasari lungi si obositoare.

Targoviste va juca 60-70 de jocuri (jocuri de pregatire, Cupa si Campionatul intern si Europa). Trebuie tinut seama ca joci acasa si castigi cu 40 de puncte si dupa 3 zile te deplasezi 6 ore sa joci meci tactic cu una din leoaicele Europei.
Toate acestea necesita o alta filozofie, o alta metoda de pregatire: cum formezi lotul si cum convingi jucatoarele ca unele vor juca mai mult acasa si altele mai mult in Europa si cum te orientezi fata de legile FRB si FIBA referitor la numarul de Romance.
Dar despre aceste probleme voi discuta cu antrenorii Catalin si Marius si concluziile le vom publica. Este pentru prima oara cand o echipa romaneasca participa la o astfel de competitie.

Dar pana atunci sa va povestesc despre vizita facuta la Targoviste, inainte de primul joc din Final Four. Nu voi comenta meciul, ci voi scrie depre doua jucatoare curajoase si puternice. Doua adevarate Ladies care prin personalitatea, prin caracterul lor, au ceva special si demn. Ele sunt personaje deosebite in peisajul jucatorilor de baschet.
Poate nu voi sti niciodata ce te leaga de anumite locuri si orase. Mie mi s-a intamplat sa ma leg de Targoviste, care pentru mine este o dragoste mai veche.
In urma cu cativa ani, am antrenat echipa de fete, care pe acele timpuri era sustinuta de o firma de textile. Am antrenat echipa din Targoviste aproape un sezon, am fost chemat sa ajut echipa care se afla intr-o pasa proasta. Am avut un sezon bun, terminand pe locul 2. Aceasta experienta m-a facut sa cunosc
baschetul feminin si oamenii, atmosfera si traditia din jurul lui. Perioada aceea si invataturile trase vor fi pentru mine o a amintire placuta si o imbogatire profesionala.

Pe antrenorii Catalin si Marius i-am avut ca jucatori cand am antrenat Steaua. De atunci Catalin se preocupa de mestesugul de antrenor, fiind student la Institutul de Educatie Fizica si Sport. Am continuat sa discutam si sa profundam subiecte din arta antrenoratului in timp. Cateodata il vizitam la Targoviste, sa vad echipa sau ne vedeam in Bucuresti.

Si iata-ma in masina, in drum spre Targoviste, sa vad primul meci din Final Four. In timpul ce mergeam prin oras, era clar ca se petrece ceva deosebit; echipa aduce multa mandrie si bucurie orasului.
Targoviste care a fost capitala politica si istorica in timpurile moderne a devenit capitala baschetului feminin. Ce modernizare tinereasca si plina de gratie imbraca orasul ! Calatoria continua intr-un peisaj incantator. Amicul care conduce masina, care este din administratia echipei, se straduieste sa-mi explice cat de importanta este echipa pentru localnici si cat de mandri sunt de succesele echipei. In ziua in care se joaca toata lumea se mobilizeaza sa sustina echipa. Ne apropiem si trecem pe langa un sat unde locuitorii se ocupa de cresterea legumelor si in special a salatei care este un deliciu. Satul poarta numele de Sarbi. Domnul din conducere imi spune ca si pe el il cheama Sarbu ...
Am ajuns si ne pregatim sa mergem la sala; tot orasul a imbracat haine de sarbatoare. Este primul joc din Final Four, in drum spre cucerirea titlului de campioni.
Pe noi spectatorii si chiar profesionistii, nu ne prea intereseaza de omul care sta in spatele jucatorului. Pe noi ne intereseaza postul in care joaca, inaltimea, statistica, pretul si barfele din presa galbena (seamana cu aprecieri din alta sfera mai putin umana).

Am sa va fac cunostinta cu doua jucatoare puternice, cu firi sensibile, inteligente si de caracter. Adevarate ladies.

Faceti cunostinta cu Parau Anne-Marie si cu Monika Brosovszky-Boriga.
Vom calatori in splendida poveste a vietii lor si a carierei sportive. Vreau sa incep povestea cu un element statistic: aceste 2 jucatoare au fost, la sfarsitul sezonului, reginele Assistului (pas decisiv in realizarea cosului). In calatoria noastra veti vedea legatura si calitatile necesare. Ca sa fii un bun Assist-girl este necesara sensibilitate, daruire si altruism.

Cateva cuvinte ale Anne-Mariei despre Anne-Marie.

            "Eram la ora de sport (baschet) in scoala generala cand domnul profesor Constantin Wunsch mi-a propus sa merg la clubul sportiv scolar pentru a da niste probe pentru a face parte din echipa de baschet. Am fost foarte fericita, deoarece incepusem sa indragesc acest sport cu toate ca nu stiam eu prea multe ...
            Prima echipa si primul titlu de campioana in divizia A l-am cstigat cu ICIM Arad, echipa alaturi de care am evoluat 4 sezoane, dupa care am decis ca este  timpul sa schimb echipa (Sportul Studentesc, Bucuresti), sa vad daca pot face fata intr-o noua echipa, dupa care am revenit la Arad pentru inca un sezon. Au  urmat 2 ani si jumatate, in care am jucat in Belgia (Euroliga, Samur), Franta (Reims) si jumatate de sezon in Israel (Elitzur Ramla, Eurocupa) iar in momentul de fata sunt componenta echipei MCM Targoviste, echipa alaturi de care sper sa castig inca un titlu de campioana."


Anne-Marie, datorita caracterului, a invins greutatile si a ajuns sa-si realizeze visurile si sa devina jucatoare de valoare si un adevarat prieten. La o varsta frageda, Anne Marie a fost parasita de tatal ei si a fost crescuta de buna sa bunica. Este destul de dificil in societatea copiilor sa cresti cand esti diferit. Trebuie sa fii tare si sa ai talente deosebite ca sa te adaptezi, trebuie sa te impui tot timpul, incadrandu-te si continuand viata de copil si de tanar.


Anne-Marie Parau.

Care in cele din urma a fost fericita. Am discutat si am aflat cat de ocrotitoare si generoasa a fost bunica, oferindu-i o copilarie plina de soare, facand-o sa se simta o fetita mandra si fericita de cine este ea. Acum traieste din plin in mijlocul familiei sale.

Cand am stat de vorba in aceasta dimineata, mi-am amintit de copilaria mea ... Si eu am fost diferit, din alte motive si m-am luptat sa inving conceptii retrograde si sa cresc copil fericit si mandru de ce realizez. Marele examen l-am trecut cand am reusit sa marc cos de pe canal care era in mijlocul terenului de basket din curtea de la Matei Basarab unde am invatat. Stateam fata in fata, cu oarecare tristete. Mai puternic a fost simtamantul de darzenie, dorinta de a invata, de a munci ca sa fii dintre cei mai buni. Aceasta este calea adevarata in toate incercarile vietii.
Mi-au ramas in inima ochii mari si melancolici, cu o lacrima, perla a bucuriei a invingatorului.

Povestea Anne-Mariei Parau, fata cu suflet si caracter de aur, care a invins viata as vrea sa fie un exemplu si indrumare pentru alti copii.
Felul in care a vorbit cu sfintenie despre antrenorul care a invatat-o baschet, Prof-Costantin Wmisch trebuie sa serveasca de model pentru toti jucatorii de baschet si pentru toti sefii. Dati onoarea care se cuvine meseriasilor pasionati, care creeaza generatia de maine. D-le Profesor, pacat ca nu ati fost de fata sa vedeti recunostinta unei jucatoare de mare clasa.

Anne Marie este poate cea mai inspirata jucatoare din cate am vazut in dezvoltarea contraatacului si a atacului de tranzitie. Primeste pasul din recuperare si-n acelasi timp vede si hotaraste carei jucatoare sa-i paseze, care este varful de lance si va putea cel mai bine sa desfasoare fulgerator prin surprindere apararea. In cazul ca nu se termina cu cos, mingea se intoarce la ea si va gasi jucatorul in miscare spre cos sau va astepta al doilea val (spunem la jucatorul care va putea cel mai bine deci jucatorul cu finisul cel mai bun –deci va alege jucatorul. Anne are in sange ritmul jocului si orientarea tactica cand trebuie jucat repede sau pozitional. Controlul mingiii este satisfacator, dar mai are de imbunatatit unele elemente. Unul din secretele reusitei unui PG este sa te inpui si sa castigi increderea celorlalti jucatori. Sa fii ascultat sa conduci cu maximum de colaborare strategia de echipa. Sa primesti mingea inapoi, sa comunici noul exercitiu si intreaga echipa sa se aranjeze pe teren pe pozitiile necesare executiei si colaborarii pentru exercitiul anuntat de PG.

Ramle este un oras istoric inmiresmat de farmecul Orientului, unde traiesc in pace si-n armonie Musulmani, Crestini si Evrei. Se pare ca in orasele cu trecut istoric, se dezvolta baschetul feminin. Ramle, ca si Targoviste, orase cu trecut istoric au oameni care au simtul estetic, iubesc frumosul.
Ce minunata dezvoltare tinereasca si moderna a acestor orase! Daca odata erau centre istorice importante, acum sunt centrele frumosului – Baschet feminin de calitate – Elitur Ramle este o echipa fruntasa in baschetul European. Un alt element similar, si-n Ramle Bossul echipei este primarul, ca si la Targoviste.
Asa cum am inceput acest articol, te legi de oameni, de orase. Pentru mine, Ramle este a doua casa. Acum 30 de ani (de fapt ca si Sibiul) am inceput sa ma ocup de dezvoltarea baschetului acolo. Am condus sectia de tineret, am fost director tehnic al clubului, am antrenat echipa feminina in campionat si-n cupele europene. Actualmente, antrenorul si directorul tehnic sunt absolventi ai scolii de antrenori unde am fost director. Sunt legat de Ramle de o veche prietenie.
Am auzit ca Anne a ajuns in echipa, pentru a progresa si a participa in Cupa Europei. Dupa o perioada, am citit in ziare ca Anne Marie va parasi echipa. Am stat de vorba cu antrenorul, domnul Raby si cu domnul Nissim, Director tehnic. Am vrut sa stiu ce s-a intamplat. In primul rand, acesti specialisti au apreciat-o foarte mult ca jucatoare si ca persoana, ea avand toate calitatile si valoarea pentru Europa. La inceput a demonstrat potential de mare anvengura, contribuind esential la ridicarea nivelului echipei si jucand in primii 5. Nu s-au putut exprima ce s-a intamplat, dar incet-incet si-a pierdut siguranta si astfel minutele jucate au scazut. La o echipa de mare performanta trebuie continuu sa fii la maximum de forma. Nu este timp de experiente si poate nu destula rabdare. Ei recunosc ca nu au reusit sa trateze aceasta cadere si sa o reintoarca la forma de la inceputul campionatului. Se pare ca au fost si probleme financiare, echipa nu a platit la timp. Ei si-au afirmat regretul ca Anne-Marie nu s-a acomodat.
In cariera de jucator profesionist trebuie sa te cunosti bine, sa stii ce se petrece cu tine si sa gasesti caile sa te adaptezi din mers. Sa gasesti in interiorul tau, cu putere si obiectivitate, mecanismul, metoda si mijloacele (fizice si mentale) sa treci cat mai repede si fara daune peste orice problema.
Sa te ridici de jos, sa te scuturi si sa continui cu forte noi si cu mult optimism.

The Show Must Go On !

Monika despre Monika

            "Eu am inceput baschetul in 1982 cu profesorii Wunsch Konstantin si Aniko Simandan. De fapt eu inainte de baschet am practicat gimnastica vreo 4 ani ... dar a fost mult mai greu si deci am ramas pana la urma la baschet. Nu-mi pare rau deloc, daca ar fi sa mai aleg odata in viata, as face la fel !
            Pana in 1997 am jucat in Arad, unde am fost de mai multe ori campioana cu junioarele si de 2 ori campioana cu senioarele. In sezonul 1997-98 am plecat in Ungaria (la Miscolc) unde am jucat 6 ani. Mi-a placut foarte mult acolo, de aceea am si ramas atata ... am avut si alte oferte dar n-am vrut sa plec.
            Pana la urma am facut-o in 2004, am plecat in Spania (Las Palmas), un loc superb unde am avut parte de toate... si ma refer aici: de baschet in primul rand, a fost campionatul mai puternic decat in Ungaria, asa ca am mai invatat cate ceva (in viata tot timpul avem de invatat cate ceva), niciodata nu e prea tarziu! De locuri superbe, de oameni draguti.
            In 2005-06 m-am intors in tara, la Targoviste, ca sa stau cu familia."

Monika Broszovski-Boriga.

Povestea Monikai este o impletire armonioasa intre baschet si romantism. In anul 2004, intre o aruncare de 3 puncte si un assist l-a cunoscut pe Gabi Boriga.

S-au casatorit si au un fiu Alexandar, care precis va fi baschetbalist. Monika si Gabi au o viata fericita si in familia lor graviteaza in jurul baschetului.
Am convingerea ca dupa meciuri, discutiile si contrazicerile continua tarziu in noapte. Nu stiu de ce parte este Alexandar.

Gabi Boriga este Primarul Targovistii si este sufletul si inima echipei. Monika joaca basket din 1982, deci 27 de ani. Cine poate sa spuna cate meciuri a jucat, cate aruncari la cos (poate 1000 000 ?), cate nopti nu a dormit dupa infrangeri sau dupa jocuri in care nu a jucat bine, sau cand nu a putut sa adoarma dupa mari victorii.
Monika are o cariera demna de invidiat. A jucat in echipe de top in Europa si continua sa fie o jucatoare de clasa. Dar nu-l uita pe Profesorul Constantin, care a indrumat-o in primii pasi in baschet. Din mana domnului Profesor au iesit, asa cum spune cantecul:

"Doua viori, canta in noapte ca doua surori."

Alexandar Boriga, viitor baschetbalist, incadrat de mai putin cunoscutii sai parinti, Monika si Gabriel Boriga.

Ele sunt in orchestra din Targoviste, care se pregateste pentru pentru a "concerta" in Europa (Cupa Campionilor).

Ce o face pe Monika sa fie o jucatoare de anvengura, de mare calitate ?
Sunt jucatori care cand intra pe teren sunt respectati de adversar, de arbitri, de spectatori; ei radiaza stima.
Am intrebat un arbitru international cu experienta:
- Cum este sa arbitrezi astfel de jucatori ?
Raspunsul a fost clar:
- Nu intentionat si fara sa ma gandesc, este deosebit.
Eu il intreb iar:
- Cu indulgenta?
- Sigur ca nu, ci prin prisma perfectiunii pe care o presteaza pe teren. Se vede in privirile spectatorilor pentru acesti jucatori un sentiment de simpatie si apreciere. Pentru jucatorii adversi sau coechipieri, o mare satisfactie sa fii impreuna pe teren. Se aude dupa jocuri eu am fost aparatorul lui …

Monika face parte din aceasta galerie de jucatori, care are acest dar. Pentru sezonul viitor, dezvolta jocul cu pivotii. Sa perfectioneze patrunderea si pas afara pentru aruncare de 3 puncte. In aparare sa participe mai activ la flotari si la schimbari agresive. Trebuie sa realizeze 3-4 interceptii pe meci. Sa coordoneze apararea verbal in actiunile dificile si de supriza. Trebuie sa invete sa se protejeze, sa dozeze efortul. O asteapta 60-70 de meciuri in sezonul viitor. Sa fie umarul pe care sa se sprijine echipa in momentele grele, sa ia sub ocrotirea sa noile jucatoare, sa le ajute sa se adapteze cu mediul si cu echipa si sa aiba grija de jucatoarele tinere.
Dar in special in aceasta vara sa se odihneasca, sa se ocupe de ea, sa fie mai mult timp cu familia. Foarte important sa primiti cu caldura noile jucatoare si sa deveniti o familie omogena si luptatoare.

Eu va urez o vacanta placuta si relaxanta !
Vreau sa inchei aceste randuri cu o vorba care am invatat-o de la tatal meu, Dumnezeu sa-l ierte:
"Sa fii om intre oameni ..."

Prof- Davidescu
P.S. Fetelor, sa va pasez o poanta: Orna, antrenoarea echipei Ramat-Hasharo, a dat in judecata federatia si ministerul educatiei pentru descriminare; conditiile baschetului masculin erau mai bune decat cel feminin. Tribunalul a hotarat ca trebuiesc egalate conditiile.
Ce spuneti, nu e cu schepsis ?

Proiectul Bistrita

Intrebare::

Buna dimineata Domnule Davidescu,
Sunt Simona Birtas, presedinte a clubului de baschet "Vulturii". Inca nu am avut placerea sa va cunosc, dar citesc cu mare placere
articolele dumneavoastra de pe HalfCourt, si de aici poate am si
impresia ca va cunosc putin.

Imi place cum vorbiti despre baschetul romanesc si sustin ideile
dumneavostra de imbunatatire, si de aceea va si contactez...

Avem cca 80 de copii inscrisi la Bistrita la baschet, (in numai 2
saptamani - fara reclama :), pe care am dori sa ii invatam baschet intr-un sistem bine pus la punct. Si aici am avea nevoie de expertiza dumneavoastra.

Am fi onorati daca v-ati implica in proiectul nostru de implementare a baschetului la juniori, si nu numai, intr-un judet unde nu a mai existat baschet.

Daca sunteti interesati de o colaborare cu noi, atunci putem vorbi mai multe detalii, sau chiar sa ne intalnim si sa punem "tara la cale".

Va multumesc pentru timpul acordat si va doresc un weekend cat se poate de placut!

Simona Birtas
Presedinte ACB Vulturii

Stimata Doamna,

Am primit e-mailul Dumneavoastra intr-o dimineata innourata, trista si sper ca nu de doliu al basketului competitional.
S-a ajuns la un pas de prapastie, asa cum a spus Ghita Muresan: "Baschetul romanesc se afla intr-o groapa adanca."
Ce se intampla in Final Four a adus basketul in care factori tehnici si profesionali, nu mai reprezinta valorile echipelor, ci alti factori, alte principii, alte forte si interese domnesc astazi pe terenuri. Aceasta situatie, aceasta conceptie va aduce la distrugerea si scoaterea baschetului din mediul lui natural. Din societatea oamenilor normativi, a studentilor, a elevilor si de generatiile care urmeaza ale acestor clase sociale.
Eu ca bunic, nu as dori sa vad nepotii mei ca se afle pe aceasta arena, nici ca jucatori nici ca spectatori.

Ce exemplu, ce indrumare se arata copiilor care vor sa devina jucatori de baschet ? Dumnezeu sa ne ajute sa ne lumineze mintile si sa indreptam toate eforturile, toata atentia si preocuparea, toate resursele materiale, toate conditiile si oamenii cei mai priceputi sa opreasca cutremurul prin care trece baschetul.
Traim un moment in care daca aceasta situatie va continua, baschetul va fi dezradacinat din mediul in care a trait, mediul elevilor, studentilor si oamenilor cu preocupari constructive.
ATENTIE ! Trebuie facut tot ce este omenesc posibil sa se pastreze componenta demna si traditionala care a adus Nume de onoare si slava baschetului.

Structura, sistemul competitional, legislatia, principiile in care se desfasoara campionatul sunt miezul acestei situatii.
Nu profesionismul si cresterea noii generatii sunt fundamentul desfasurarii competitionale, ci victoria cu orice pret sta la baza acestei situatiei care o traim astazi. Astfel de evenimente s-au petrecut si pe alte meleaguri, dar au fost rezolvate prin masuri drastice si prin programe de purificare care au dat rezultate.
E-mailul dumneavoastra da speranta, este poate ghiocelul care anunta venirea primaverii de care baschetul are atata nevoie.
Stimata Doamna, eu nu sunt acum la Bucuresti ca v-as vizita cu multa dragoste sa va cunosc si sa colaboram.

Doamna Simona, cat de magnific este sa fii vultur si nu hiena in lumea vietuitoarelor.
Orice colaborare pe care o doriti si pot fi Vultur cu voi ma onoreaza si o voi face din toata inima. Te rog scrie-mi ce te intereseaza, vom vorbi la telefon si cu ce pot fi de folos, sunt gata oricand, pana voi sosi la Bucuresti.

Poate a venit timpul sa ne asociem, sa lucram impreuna toti acei care muncesc si activeaza in realizarea si progresul baschetului adevarat. Noi cei care avem ce spune si avem energia sa realizam asta. Profesori de educatie fizica, antrenori, activisti, parinti simpatizanti si toti iubitorii de baschet.
Sa facem un club cu numele SOARELE DIN COS Lego sa fie un cos de basket in care este un soare mare si luminos Half Court care ne-a petit cunostinta, ne va da si locul de comunicare si colaborare.
Doamna Simona, in clubul nostru va fi embrionul care va renaste baschetul.

Daca ai vreo idee de nume mai bun pentru club, spune cum vezi aceasta speranta. Sa adunam fortele care vor face ceva pentru alt fel de baschet.

Doamna Simona, pe baricadele acestei sperante vom ridica alte steaguri, alta imagine, alte embleme.

COSULETE PE CAMPII, ACADEMIA SCOLII DE ANTRENORI.
Cu aceste steaguri si cu multe altele pe care le vom fauri impreuna, mergem sa faurim sperantele noastre. Multumim lui HalfCourt pentru colaborare.
Astept sa ne cunoastem si sa fim membri de onoare in clubul SOARELE DIN COS.

Cu stima,
Prof-Davidescu

Intoarcerea la radacini

Intrebare:

Buna ziua Domnule Davidescu,

Incep prin a va spune ca sunt un suporter al acestui sport minunat care se numeste BASCHET si de ceva timp sunt mahnit ca majoritatea celor ce iubesc acest sport sunt nemultumiti de ceea ce se intampla si anume:

            - La nivel juvenil toate echipele sufera datorita neimplicarii suficiente a FRB si nimeni nu are curajul sa ridice aceasta problema datorita, probabil, repercusiunilor la care, cred, ca ar putea fi supusi.

- Majoritatea suporterilor, echipelor din div. A fie masculin sau feminin, pun sub semnul intrebarii corectitudinea arbitrilor de baschet subliniind ca acestia sunt "indrumati", in luarea deciziilor din dreptunghi, de anumite persoane cu functii de conducere in cadrul FRB aducandu-se in discutie nume precum :C. Tocala, M Vulc, A. Vermesean (cred ca lista ar putea continua), aceleasi acuzatii fiind aduse si de catre o parte a echipelor din primul esalon
- Am fost placut surprins ( spun PLACUT pentru ca aveam o imagine nu tocmai placuta legata de acestia) de protestul arbitrilor de baschet care solicita in primul rand, DREPTUL de a-si ALEGE presedintele care sa ii reprezinte.
Desi Romania priveste, inainte, catre democratie, ca o tara europeana, se pare ca FRB inca trage cu coada ochiului la vremurile care caracterizau comunismul, dictatura etc.
In incheiere as dori sa va "provoc" cu urmatoarea intrebare:
Daca maine ati fi ales Presedinte al Federatie Romane de Baschet, ce credeti ca ar trebui facut ca baschetul sa nu se "transforme" in fotbal (vorbind de imagine negativa)

Cu stima,
Claudiu

Stimate D-le Claudiu,

Cred ca e mai destept sa raspund la intrebarea provocativa –Sa fii presedinte F R B (virtual) acum, dupa ce m-am intors din Romania.
Domnule Claudiu, este un post de mare responsabilitate, de respect si de onoare, in care trebuie sa fii luminat si calauzit de perspectiva visului miilor de oameni si in special al copiilor care iubesc si traiesc baschetul. Sa stii ca nu este mai mare dezamagire si durere decat aceea de a sfasia visele. Aceasta situatie duce la neincredere si la antipatie.

Gandindu-ma ca as putea virtual sa domnesc in tara baschetului Romanesc, ma cuprinde o emotie cumplita, care imi umple sufletul si ma face sa ma gandesc la copilaria si tineretea mea in bariera Vergului unde am crescut si am invatat meseria de baschet.
Pe terenul dela I.O.R., in sala de mese dela cantina uzinelor Malaxa 23 august faceam antrenamente cu celebra echipa Metalul 23 August, multipla campioana nationala. Noi, jucatorii si antrenorii, curatam sala de mese dupa cina muncitorilor si o tranformam in FORUM de antrenament.
Sau terenul din “Groapa de la Drept”, tinand loc de Universitatile Oxford si Harward in acelasi timp.
In cele din urma am avut cinstea sa ma antrenez si sa joc in celebra sala Floreasca, leaganul baschetului bucurestean.

Domnul Claudiu, acestea sunt universitatile mele, sub bagheta magica a maestrului Puiu Popescu, Dumnezeu sa-l ierte. Aici sunt radacinile mele care mi-au dat vlaga si stiinta sa ajung in topul baschetului: 2 titluri de campion European, antrenorul echipelor nationale de tineret, juniori si cadeti clasate pe locuri fruntase in Europa. Ca profesor am condus una din cele mai renumite scoli de antrenori.
Sa creez si sa conduc ACADEMIA de baschet proiect de dezvoltare a tinerilor jucatori recunoscut in toata lumea si patronat de NBA. Am publicat carti care au loc de cinste in biblioteca FBI de la Barcelona. Am deschis drumuri si metode noi in arta antrenamentului. Am deosebita satisfactie ca sunt citit, ascultat cu respect si apreciat.

Pentru toate acestea sunt recunoscator scolii de baschet romanesti.
Antrenorilor care m-au format, JOS PALARIA! Puiu Popescu, Grigore Avachian, Zsiga Ferencz, din nou va multumesc. In amintirea lor sa pastram o clipa de reculegere.
Deasemeni multumesc prietenilor mei, jucatorilor cu care am crescut: Milica Raducanu, Bebe Ionescu, Viorel Teleguta Stoica (Stangaciu Balon, asa il strigam), celebrii Cezar Niculescu, Vulescu, Sadeanu. Nu voi uita niciodata acest basm de aur din viata mea.

Domnule Claudiu, exista in toate domeniile de activitate de creatie LEGEA FUNDAMENTALA a traditiei si filozofiei scolii, care este baza si esenta continuitatii realizarilor unei natiuni si a individului. Fara acest fundament, fara acest fluid, nu exista dezvoltare sau progres. Cei ce nu inteleg aceasta valtoare se invart in jurul cozii ipocriziei.
E de neinteles tendinta "fitosilor" la moda, care nu cunosc si nu continua scoala cea buna a baschetului romanesc. Ca niste provinciali scapatati, se dezic total de ea si asta nu e bine.
Am convingerea certa ca am pierdut continuitatea si ne-am batut joc de piramida stiintei si traditia baschetului romanesc. Cum spuneam intr-o lucrare de-a mea: “Cine nu are trecut, nu are viitor.”
Radacinile trecutul baschetului romanesc nu stau in conglomeratul de antrenori si jucatori, care sunt niste celebri necunoscuti care ocupa astazi scena si dau spectacole de mana a 3-a. Este simplu de inteles ca cine isi respecta meseria nu vine in Romania pentru salarii derizorii si nu adauga la palmares ca au activat in Romania. Trebuie sa intelegem ca baschetul de top este platit astazi cu milioane de dolari.
Alta este situatia la baschetul feminin.
Trebuie sa ne intoarcem la radacini, sa studiem ce e scris in cartile lui Puiu Popescu, filozofia lui Vasile Popescu, arta de a conduce jocul de pe banca a lui Avachian sau pragmatismul lui Grigore Costescu, Costi Herold si a lui Ferencz Bacsi. Numai atunci vom vedea cine suntem, ce comoara stiintifica si practica ne sta sub ochi si nu vrem sau nu stim sa o vedem.

Eu am luat examenele teoretice pentu cea mai inalta calificare de antrenor in fata comisiei internationale pledand tema “Planificarii pregatirii individuale a jucatorului, colaborarea si sarcinile de echipa in functie de adversar de-a lungul sezonului.” Acest subiect subtil si modern l-am invatat acum 50 de ani la nea Puiu Popescu.
Jucatori ca Milica Raducanu, Dr Novacek, Florin Cocos, Andrei Folbert, Mimi Niculescu, Misu Nedef, Fodor si mai actual Ghita Muresan, fac cinste si au fost in fruntea baschetului. Acesti jucatori ar valora astazi pe piata jucatorilor milioane de dolari.
Avem datoria sa fim constienti si responsabili pentru viitorul baschetului, sa oprim fuga dupa spectacole de mana a 3-a cu artisti inprumutati.

Statutul nostru in cadru FIBA a fost mai mult decat onorific; arbitrii, observatorii, comisarii erau dintre cei mai apreciati si din cei mai buni in Europa, facand parte din cadrele care au condus finale Europene. Jucatorii romani au fost selectionati in selectionatele europene. Participarea tehnicienilor in diferitele comisii si congrese au fost recunoscute. Arbitrii romani Cornel Negulescu, dr. Chiriac, dr. Mihai Aldea, Armasescu arbitrau finale in competitii europene sau mondiale. Imi aduc aminte de Cornel Negulescu care a arbitrat Maccabi Tel Aviv in cateva meciuri importante, intre care si unul cu Real Madrid, dar se facea ca nu ma cunoaste. Mari arbitri internationali.
Talentul si calitatile baschetului romanesc nu au disparut si nu s-au inecat in Dambovita. Acasa la noi este viitorul, dand speranta si oportunitati milioanelor de iubitori ai baschetului si obligatia de onoare a tineretului si copiilor nostri.

Acum un an am crezut ca o lucrare de baza, pregatita de specialisti, va da directii si principii de motorizare si modernizare a baschetului romanesc. Ca se vor studia situatia baschetului in Romania de azi si vor ajunge la concluzii bazate pe studiul stiintific si analiza, folosindu-se de programe si metode aplicate in tarile cu baschet dezvoltat.
M-am adresat urmatorilor specialisti care m-au ajutat la pregatirea unui plan documentat si practic de relansare: Dr in Economie politica Aurelian Davidescu, Avocat specialist in contracte Matei Sovarel si
Lonciu Davidescu, specializat in baschet.
Dupa o munca indelungata, bazata pe studii, consultari si lunga corespondenta cu foruri de specialitate si documentare din materiale teoretice, am trecut la editarea acestui plan care trebuia invatat si trecut in practica de catre oamenii de specialitate din federatii. Lucrarea ne-a luat mult timp si mari eforturi pentru a studia si a procura materialele necesare si sume respectabile de bani, pusi din buzunarele noastre.
Acum cateva luni, domnul avocat Sovarel a prezentat si a sustinut aceasta lucrare forurilor din federatie. Pana acum nu am primit nici un raspuns nimic referitor la continutul si care sunt concluziile Federatiei Romane de Baschet. Asteptam un raspuns si o oarecare colaborare …
Eu speram ca acest plan, acest program, bazat pe studiu si documente si experienta cu aplicatii practice imediate sa devina “Noua Constitutie” a baschetului. Programul apare in 6 episoade pe HalfCourt (1, 2, 3, 4, 5, 6).
Sunt cateva puncte din programa care nu sufera amanare:
- Pregatirea antrenorilor si a conducerii tehnice-administrative, dupa principii actuale practice simple si amicale.
- Schimbarea sistemului competitional, creiind conditii pentru jucatorii romani si pentru tineret, prin impartirea eficace, valorica si geografica, cu accentul pe participarea jucatorilor tineri.
- Reinnoirea campionatelor intre licee, pe plan local, national si international (a fost un mare succes).
- Aplicarea Legii Rusesti: 2 jucatori Romani pe teren pentru a asigura noua generatie si echipele nationale.
- Infiintarea Academiei de Baschet, metoda care a dat rezultate exeptionale in pregatirea tinerilor jucatori.
- Propagarea proiectului “Cosulete pe campii”.
- Prioritate si conditii speciale baschetului feminin pentru echipele nationale.
- Atragerea si colaborarea cu persoane marcante de origina romana din lumea baschetului.
- Indrumarea conducatorilor si a sponsorilor intr-o vedere progresiva si de viitor care sa aduca baschetul romanesc la locul care l-a avut si nu bazata pe patriotism local


D-le Claudiu, mai am o dragoste de 30 de ani. Baile Herculane, care ma tin tanar si-n forma prin apele minerale si ionii care sunt in atmosfera, prin izvorul la care iti speli ochii si-ti limpezeste privirea, cu apele care te vindeca de crampe la stomac. Si sigur, cele 7 izvoare fermecate. Toate acestea sunt o oaza pentru sanatate si propovaduirea omului.
Herculane este o perla a naturii, pe care Dumnezeu a binecuvantat-o. Imparateasa Austriei SISI, prin fantezia si simtul frumosului, a contribuit la constructia Bailor Herculane, un unicat in toata lumea.
Acest colt de rai a fost ruinat si dezonorat de oameni lacomi si lipsiti de suflet si de onoare; astazi totul este o ruina jefuita. Eu continui sa ma duc la tratamente si la refrisare. Raufacatorii nu au reusit sa scada din puterea de vindecare si de incarcare a bateriilor a acestei oaze de sanatate.
Uneori, cand sunt trist si nostalgic, nu stiu dece ma gandesc la Herculane si la baschet, aceste 2 iubiri ale mele de o viata.
Domnule Claudiu la ultima vizita la Herculane am facut cateva poze pe care am notat gandurile mele le trimet sa le vezi si dumneata. Si poate te vei induiosa.




Nu stiu daca am raspuns satisfacator intrebarii provocatoare a dumitale.

Ii provoc pe toti cei care citesc randurile mele si iubesc baschetul sa scrie ce ati face voi daca ati fi numiti maine presedinte FRB.
Cu cat mai multi veti contribui la aceasta provocare, cu atat vom afla mai multe ganduri si pareri folositoare pe care le vedeti in jurul si in anturajul dumneavoastra.
Astept raspunsul dumneavoastra, nu ramaneti in umbra !

Cu respect,
Prof-Davidescu