A) Planul reprezinta obiective de structura si de supra structura care cer mecanisme complexe pentru realizarea lor.
B) Vor fi stabilite termene si perioade de realizare a planului propus, in corelare cu ansamblul planului de actiune al federatiei si cu calendarul competitional national si international.
C) Bineinteles ca ideile expuse reprezinta doar structura/cadrul proiectului, urmeaza o etapa de elaborare, impreuna cu colectivul federatiei, a planului de masuri concrete, bugetarea actiunilor stabilite, identificarea si mobilizarea mijloacelor de infrastructura necesare (terenuri, sali de sport, spatii de birouri, daca e cazul, echipament pentru antrenament, dar si cel specializat destinat “cosuletelor pe campii”, facilitati de cazare, spatii pentru cursuri, calculatoere si mijloace de comunicare/conectivitate, etc.) dar si a capacilitatilor logistice necesare.
D) Vor fi desemnate persoanele insarcinate cu indeplinirea obectivelor, stabilindu-li-se clar atributiile, responsabilitatile, modul de raportare si dead line-urile. Proiectul in totalitate va fi coordonat de catre Presedentia federatiei.
E) La inaugurarea acestui proiect va fi organizata o conferinta de presa si se vor publica buletine informative in mass media (TV, radio, presa scrisa si electronica). Federatia va desemna un responsabil cu presa care va propaga in medii desfasurarea proiectului. Ideala ar fi asocierea cu un eveniment cultural/artistic cu o mare expunere mediatica, care sa polarizeze interesul publicului.
Acest proiect de dezvoltare al baschetului in Romania a fost conceput de catre:
prof. Lonciu Davidescu - antrenor international de baschet, fost Director al scolii de antrenori si al Academiei (cofondator, autorul proiectului) de baschet din Israel, a condus centrul de tineret organizat de N B A in Israel, fost Presedinte al organizatiei de antrenori din Israel, a castigat, ca antrenor secund, Cupa Campionilor Europeni cu echipa Makabi Telaviv in anii 1977 si 1980. a proiectat, organizat si condus Academia de baschet din Londra. Scrie articole de specialitat, Presedinte de onoare HalfCourt
cu consultarea dr. economist Aurelian Davidescu - consilier in imaginea si strategia produsului-Israel.
A participat la structurarea informatiei si redactarea materialului si av. Matei Sovarel.
Subliniem ca majoritatea obiectivelor acestui proiect au fost prezentate verbal la federatie. La aceste discutii au participat Doamna Presedinta Carmen Tocala si Domnul Dan Berceanu. In discutiile purtate s-a ajuns la concluzii pozitive, primul pas fiind proiectul “Cosulete pe campii hai sa le-adunam copii”, pentru care s-a stabilit inceperea confectionarii aparatelor-jucarii, urmand sa se realizeze o caseta cu desfasurarea si invatarea jocurilor, in vederea introducerii in curandin gradinite.
Suntem satisfacuti sa va prezentam acest proiect, care reprezinta rodul colaborarii si studiului comun.
Avem speranta ca vom colabora pentru dezvoltarea baschetului Romanesc pe care cu totii il iubim.
Bucuresti, 28 noiembrie 2008
Prof. Lonciu Davidescu
Dr. Ec. Aurelian Davidescu
Av. Matei Sovarel
marți, 27 ianuarie 2009
marți, 13 ianuarie 2009
Proiectul Davidescu, partea a V-a: Baschetul Scolar si Universitar
A) Campionatul intre licee a fost un eveniment important in baschetul Romanesc. Trebuie adus din nou pe scena baschetului si a vietii in licee.
Programarea calendarului competitional trebuie facuta de asa maniera ca cele doua competitii sa nu se suprapuna, astfel incat jucatorii sa poata participa la ambele competitii, dar si ca interesul participantilor si publicului sa poata focaliza distinct pe fiecare dintre cele doua forme de competitie. Ar trebui eliminate orice reguli care ar limita participarea in campionatele scolare (si cel pentru elevii de clasele V-VIII ar trebui reanimat si stimulat) a jucatorilor legitimati in echipele de juniori.
Dimpotriva acesti jucatori pot fi si trebuie sa fie adevarate modele de urmat pentru colegii lor atrasi de lumea baschetului.
B) Instructorii participanti la cursurile Scolii de Antrenori (primul nivel) pot fi cooptati ca o forma de proba practica sa antreneze cate o echipa de gimnaziu si de liceu, fiind incurajati prin masuri organizatorice de catre Federatie/Scoala de antrenori sa participe efectiv si implicat la aceasta forma de semivoluntariat. Acest tip de masuri vor fi aplicate in colaborare cu Inspectoratele scolare si cu Ministerul Invatamantului.
Acesti instructori vor fi stimulati sa se implice efectiv, ca reprezentanti ai Federatiei, in organizarea si desfasurarea campionatelor scolare, sub orice forma si la orice nivel-incepand cu meciurile dintre clasele de gimnaziu si ajungand pana la play off-ul campionatului intre licee. Acelasi tip de masuri vor fi aplicate si in baschetul universitar care are, la randul sau, un foarte mare potential.
Toate aceste concursuri trebuie sa reprezinte mici spectacole, participantii fiind incurajati sa le tarteze cu toata seriozitatea si determinarea. Dialogul cu conducerile scolilor poate fi util in acest sens, in promovarea unor modele de jucatori care sa se contrapuna adeptilor violentei, drogurilor, etc.
C) Caravana Baschetului
Federatia a initiat o serie de proiecte extrem de benefice pentru revitalizarea si consolidarea infrastructurii necesare jocului de baschet (proiectul celor “10.000 de panouri”-la care, ca o paranteza, ar trebui montate exclusiv plase de lant, practic indestructibile, dupa modelul cel mai raspandit in SUA- dotarea gradinitelor cu cosuri de baschet, etc.). Creearea acestor facilitati trebuie dublata insa, pentru maximizarea randamentului, de actiuni care sa le faca cunoscute si care sa atraga spre ele mai ales copii si tinerii. Pot fi imaginat o serie de activitati, cum ar fi:
* inaugurarea tuturor aceste terenuri/al celor mai importante ca pozitie si interes cu cate un concert (chiar in locul respectiv) al unei/unor formatii de liceeni/studenti, organizarea de concursuri de aruncari de trei puncte/slam dunk si chiar a unor mini concursuri de streetball (toate premiate cu mingi de baschet), evenimentul fiind anuntat prin fly-ere in toate scolile din zona respectiva.
* organizarea unei caravane a baschetului (un autobuz/rulota, eventual unul vechi pentru reducerea costurilor, vopsit in culori foarte vii-fiind invitati chiar cei mai talentati grapheri sa participe la un concurs ad-hoc pentru decorarea sa, cu instalatii audio care sa-i faca usor simtita prezenta, si chiar cu un panou/cos rabatabil in partea din spate, in care o echipa de entuziasti/voluntari-coordonati eventual de un tanar din cadrul Federatiei/un instructor (pct. 3. lit. C de mai sus) sa participe la inaugurarea fiecarui teren si apoi sa faca slalom printre ele (incepand cu Bucurestiul, si aici cu terenurile cele mai importante) in fiecare weekend, organizand concursuri de streetball, si chiar aducand echipe valoroase de juniori care sa se intreaca cu sperantele zonei respective. (traseul caravanei va fi anuntat din timp).
Se pot organiza si minicampionate intre echipele din scolile din zona respective, arbitrate de tineri absolventi/cursanti ai scolii de arbitri/antrenori (premiile vor consta in echipamente de joc si tricouri). Prezenta unui mare jucator (actual sau fost) la bordul Caravanei nu poate fi decat bine-venita, aceasta avand rolul de a atrage copii si tinerii.
In serile frumoase de vara se pot organiza si proiectii video (chiar pe respectivele terenuri) ale unor meciuri/secvente celebre de la Olimpiada, etc., avand rolul de a suscita interesul asupra spectaculozitatii si magiei acestui sport.
Ideea poate fi interesanta si din perspectiva faptului ca o serie de jocuri/evolutii pot fi filmate, sau cel putin notate, tinerii cu potential fiind recrutati pentru Academie, informatia fiind de asemenea accesibila echipelor de club ce pot fi interesate in descoperirea de noi jucatori.
Caravana constituie si un vehicul foarte bun pentru atragerea sponsorilor (orice firma care are ca tinta de vanzare copii/adolescentii poate fi interesata) ale caror mesaje pot fi expuse/auzite astfel.
Venirea Caravanei intr-un cartier trebuie sa constituie un eveniment memorabil pentru toti copii participanti, spectacolul, veselia si exuberanta fiind in elementul lor.
La acest tip de proiect va fi cu siguranta interesata sa participe, alaturi de Federatie, Academie si Agentia Nationala pentru Sport si Primaria de sector, dar si Ministerul Invatamantului/Ministerul Culturii ONG-uri, care pot folosi acest vector de comunicare pentru propagarea prpriilor campanii.
Poate fi de interes chiar organizarea unei forme de subscriptie publica pentru (co)finantarea achizitionarii mijloacelor necesare. Corect popularizata ideea, ar trebui sa prinda.
Cooptarea (dupa modelul practicat in SUA), cel putin la unele dintre terenuri, a unui fost jucator de baschet (care poate fi acum pensionar) care, cateva ore pe zi sa fie pe teren, sa deschida un foarte mic vestiar unde sunt intotdeauna cateva mingi, sa-i invete pe copii prezenti pe teren pozitiile fundamentale: aruncarea corecta la cos, sa paseze corect, in sfarsit notiuni ale ABC-ului tehnic, sa arbitreze jocuri dand sfaturi participantilor.
Acestia vor fi, de fapt, o prezenta calificata si agreabila (se vor cauta oameni cu har si simtul umorului-care in mod sigur vor fi bucurosi ca lumea baschetului le da din nou atentie, redescoperindu-si probabil cate ceva din vechiul entuziasm si care vor purta neaparat sepci/ecusoane cu insemnele Caravanei/Academiei sau federatiei, cu un logo inspirat si motivant), care, de 2/3 ori pe saptaman, cate 2/3 ore vor fi putea fi atractii in sine pe aceste terenuri, prin nota de seriozitate si profesionalism pe care o pot imprima miutelor.
Jucatorii vor intelege ca, sub aparenta bonomiei sale, batranul fost jucator/sau, de ce nu chiar tanarul instructor, reprezinta baschetul profesionist, acestia monitorizand jucatorii cu potential si indrumandu-i sa faca primii pasi spre o posibila cariera sportiva.
Programarea calendarului competitional trebuie facuta de asa maniera ca cele doua competitii sa nu se suprapuna, astfel incat jucatorii sa poata participa la ambele competitii, dar si ca interesul participantilor si publicului sa poata focaliza distinct pe fiecare dintre cele doua forme de competitie. Ar trebui eliminate orice reguli care ar limita participarea in campionatele scolare (si cel pentru elevii de clasele V-VIII ar trebui reanimat si stimulat) a jucatorilor legitimati in echipele de juniori.
Dimpotriva acesti jucatori pot fi si trebuie sa fie adevarate modele de urmat pentru colegii lor atrasi de lumea baschetului.
B) Instructorii participanti la cursurile Scolii de Antrenori (primul nivel) pot fi cooptati ca o forma de proba practica sa antreneze cate o echipa de gimnaziu si de liceu, fiind incurajati prin masuri organizatorice de catre Federatie/Scoala de antrenori sa participe efectiv si implicat la aceasta forma de semivoluntariat. Acest tip de masuri vor fi aplicate in colaborare cu Inspectoratele scolare si cu Ministerul Invatamantului.
Acesti instructori vor fi stimulati sa se implice efectiv, ca reprezentanti ai Federatiei, in organizarea si desfasurarea campionatelor scolare, sub orice forma si la orice nivel-incepand cu meciurile dintre clasele de gimnaziu si ajungand pana la play off-ul campionatului intre licee. Acelasi tip de masuri vor fi aplicate si in baschetul universitar care are, la randul sau, un foarte mare potential.
Toate aceste concursuri trebuie sa reprezinte mici spectacole, participantii fiind incurajati sa le tarteze cu toata seriozitatea si determinarea. Dialogul cu conducerile scolilor poate fi util in acest sens, in promovarea unor modele de jucatori care sa se contrapuna adeptilor violentei, drogurilor, etc.
C) Caravana Baschetului
Federatia a initiat o serie de proiecte extrem de benefice pentru revitalizarea si consolidarea infrastructurii necesare jocului de baschet (proiectul celor “10.000 de panouri”-la care, ca o paranteza, ar trebui montate exclusiv plase de lant, practic indestructibile, dupa modelul cel mai raspandit in SUA- dotarea gradinitelor cu cosuri de baschet, etc.). Creearea acestor facilitati trebuie dublata insa, pentru maximizarea randamentului, de actiuni care sa le faca cunoscute si care sa atraga spre ele mai ales copii si tinerii. Pot fi imaginat o serie de activitati, cum ar fi:
* inaugurarea tuturor aceste terenuri/al celor mai importante ca pozitie si interes cu cate un concert (chiar in locul respectiv) al unei/unor formatii de liceeni/studenti, organizarea de concursuri de aruncari de trei puncte/slam dunk si chiar a unor mini concursuri de streetball (toate premiate cu mingi de baschet), evenimentul fiind anuntat prin fly-ere in toate scolile din zona respectiva.
* organizarea unei caravane a baschetului (un autobuz/rulota, eventual unul vechi pentru reducerea costurilor, vopsit in culori foarte vii-fiind invitati chiar cei mai talentati grapheri sa participe la un concurs ad-hoc pentru decorarea sa, cu instalatii audio care sa-i faca usor simtita prezenta, si chiar cu un panou/cos rabatabil in partea din spate, in care o echipa de entuziasti/voluntari-coordonati eventual de un tanar din cadrul Federatiei/un instructor (pct. 3. lit. C de mai sus) sa participe la inaugurarea fiecarui teren si apoi sa faca slalom printre ele (incepand cu Bucurestiul, si aici cu terenurile cele mai importante) in fiecare weekend, organizand concursuri de streetball, si chiar aducand echipe valoroase de juniori care sa se intreaca cu sperantele zonei respective. (traseul caravanei va fi anuntat din timp).
Se pot organiza si minicampionate intre echipele din scolile din zona respective, arbitrate de tineri absolventi/cursanti ai scolii de arbitri/antrenori (premiile vor consta in echipamente de joc si tricouri). Prezenta unui mare jucator (actual sau fost) la bordul Caravanei nu poate fi decat bine-venita, aceasta avand rolul de a atrage copii si tinerii.
In serile frumoase de vara se pot organiza si proiectii video (chiar pe respectivele terenuri) ale unor meciuri/secvente celebre de la Olimpiada, etc., avand rolul de a suscita interesul asupra spectaculozitatii si magiei acestui sport.
Ideea poate fi interesanta si din perspectiva faptului ca o serie de jocuri/evolutii pot fi filmate, sau cel putin notate, tinerii cu potential fiind recrutati pentru Academie, informatia fiind de asemenea accesibila echipelor de club ce pot fi interesate in descoperirea de noi jucatori.
Caravana constituie si un vehicul foarte bun pentru atragerea sponsorilor (orice firma care are ca tinta de vanzare copii/adolescentii poate fi interesata) ale caror mesaje pot fi expuse/auzite astfel.
Venirea Caravanei intr-un cartier trebuie sa constituie un eveniment memorabil pentru toti copii participanti, spectacolul, veselia si exuberanta fiind in elementul lor.
La acest tip de proiect va fi cu siguranta interesata sa participe, alaturi de Federatie, Academie si Agentia Nationala pentru Sport si Primaria de sector, dar si Ministerul Invatamantului/Ministerul Culturii ONG-uri, care pot folosi acest vector de comunicare pentru propagarea prpriilor campanii.
Poate fi de interes chiar organizarea unei forme de subscriptie publica pentru (co)finantarea achizitionarii mijloacelor necesare. Corect popularizata ideea, ar trebui sa prinda.
Cooptarea (dupa modelul practicat in SUA), cel putin la unele dintre terenuri, a unui fost jucator de baschet (care poate fi acum pensionar) care, cateva ore pe zi sa fie pe teren, sa deschida un foarte mic vestiar unde sunt intotdeauna cateva mingi, sa-i invete pe copii prezenti pe teren pozitiile fundamentale: aruncarea corecta la cos, sa paseze corect, in sfarsit notiuni ale ABC-ului tehnic, sa arbitreze jocuri dand sfaturi participantilor.
Acestia vor fi, de fapt, o prezenta calificata si agreabila (se vor cauta oameni cu har si simtul umorului-care in mod sigur vor fi bucurosi ca lumea baschetului le da din nou atentie, redescoperindu-si probabil cate ceva din vechiul entuziasm si care vor purta neaparat sepci/ecusoane cu insemnele Caravanei/Academiei sau federatiei, cu un logo inspirat si motivant), care, de 2/3 ori pe saptaman, cate 2/3 ore vor fi putea fi atractii in sine pe aceste terenuri, prin nota de seriozitate si profesionalism pe care o pot imprima miutelor.
Jucatorii vor intelege ca, sub aparenta bonomiei sale, batranul fost jucator/sau, de ce nu chiar tanarul instructor, reprezinta baschetul profesionist, acestia monitorizand jucatorii cu potential si indrumandu-i sa faca primii pasi spre o posibila cariera sportiva.
vineri, 26 decembrie 2008
Proiectul Davidescu, partea a IV-a: Imbunatatirea Sistemului Competitional
Imbunatatirea Sistemului Competitional
A) Propulsarea baschetului in atentia si interesul marelui public prin aparitia in canalele populare T V, in comentariile la radio - in orele cand populatia se afla in masini. Ziarele de mare tiraj sa publice stiri din baschet. Este de neinteles situatia baschetului la ora actuala in presa electronica si scrisa. Ecuatia atragerii sustinerii financiare/accesarii vehiculelor media este relativ simpla. Federatia trebuie sa isi joace corect si hotarat cele 2 atuuri principale care pot concura la atragerea sponsorilor si propagarea actiunilor legate de baschet:
· Interesul real al publicului, in special al copiilor si tineretului pentru baschet. Acesta este un fapt incontestabil, cunoscut de catre departamentele de marketing ale marilor companii care produc/vand produse pentru tineri. Actiunile Federatiei (competitii, tabere de pregatire, Caravana Baschetului, evenimentele echipei nationale, etc.) se vor bucura, e un fapt chiar la ora actuala, de interesul larg al publicului, care iubeste in numar foarte mare baschetul. Secretul cresterii interesului si amorsarii sistemului este organizarea si prezentarea profesionala a acestor evenimente.
· Posibilitatea obtinerii, prin mecanisme institutionale-via Agentia nationala pentru Sport/Ministerul Invatamantului, etc.-prin prezentarea de programe coerente si credibile, dar si prin negocieri, de spatii de difuzare a meciurilor si emisiunilor despre baschet pe canalele media nationale finantate public (TVR si Radio Romania). Sunt cele mai urmarite programe, beneficiaza de acoperire nationala, si sunt cele mai “vanate” pe piatad e publicitate. Obtinerea difuzarii echivaleaza cu atragerea sponsorilor interesati sa se asocieze actiunilor Federatiei/sa se implice in finantarea cluburilor.
Decizia alocarii unor astfel de spatii catre FRB nu trebuie privita de catre TVR/comisiile parlamentare care o ii coordoneaza activitatea, dintr-o perspectiva comerciala ci din aceea a interesului public. TVR /Radio Romania reprezinta cu adevarat instrumentele care, din punct de vedere institutional pot participa decisiv la iesirea din impasul actual. Bineinteles ca asta presupune si vointa politica si un lobby concertat si eficient pe langa toti factorii de decizie (parlamentari, conducerea TVR/Radio Romania, membrii Guvernului, conducerea ANS, etc.
Proiectul poate presupune ncesitatea initierii si sustinerii unui proiect de lege privind stimulrea baschetului/sporturilor de echipa prin campanii media. Pe de alta parte, celelalte vehicule media comerciale sunt interesate exclusiv ca, inca de la inceput, prin calitatea spectacolului sa atraga rating si implicit publicitate (ale carei foloase sa le imparta indirect cu protagonistii). De aceea pana se autoregleaza sistemul si va creste si calitatea actului sportiv propriu-zis (prin atargerea finantarilor cepermit derularea programelor de dezvoltare), “ambalajul” spectacular este extrem de important. Investitiile in colaborari cu agentii depublicitate de renume nu trebuie neglijate.
B) Punctul A) este parghia care va aduce baschetul in atentia si in viata sociala a publicului si a sponsorilor potentiali. Pentru realizarea acestui proces este nevoie de metode si cai speciale neconventionale de comunicare, incluzand mijloace din lumea de show business.
C) Disputa meciurilor trebuie sa se transforme in festival pentru public. La meciurile importante sa se intoneze Imnul National de catre un cantaret in voga. Publicul va onora imnul si desfasurarea jocului. In pauze se vor organiza concursuri pentru public cu premii si popularizarea castigatorilor cu premii oferite de firme relevante, Conducatorii firmelor vor inmana personal premiile. La fiecare joc se va alege Jucatorul fenomenal care va raspunde la cateva intrebari si va fi premiat de sponsori.
D) Pentru a se creea acest interes si aceasta atmosfera de sarbatoare trebuie sa aducem pe teren un element de interes general, politic si social, dar si cu potential de atractivitate din perspectiva spectacolului baschetbalistic propriu-zis. Propunem sa se faca toate demersurile sa participe in prima divizie o echipa formata din efectivele de americani aflati in regiunea Constanta (bazele militare americane, stabilite in zona aeroportului Kogalniceanu). Aceasta echipa va participa si va ocupa locul in clasament dupa punctele obtinute dar nu va putea reprezenta Romania in cupele Europene (vor fi necesared emersuri la FIBA in acest sens).
Este stiut ca membrii acestor efective sunt interesati sa lege legaturi amicale si sportive cu populatia locala. Participara acestei echipe in campionatul intern va avea efecte pozitive politice si sociale benefice. Acest eveniment va fi de mare interes in presa electronica si scrisa. De asemenea, lumea politica si financiara va fi interesata sa fie vazuta la aceste meciuri. Pentru pregatirea acestui proiect este recomandabil sa se organizeze o cupa in pauza ligii, cu participarea echipelor fruntase si la care sa fie invitata echipa americana din Constanta.
Nu trebuie neglijat faptul ca vizibilitatea acestei echipe si simbolistica participarii ei in campionat pot atrage multe firme americane prezente in Romania sa sponsorizeze manifestari ale baschetului romanesc. Si acesta poate fi un cap de pod, care sa suscite interesul NBA de a lua poate in calcul ca, in viitor sa organizeze, de ce nu, meciuri demonstrative si in Romania, dupa modelul celor desfasurate in Spania, Italia si, mai nou, in China.
E) Punctul cardinal in dezvoltarea tineretului este un sistem competitional unde tinerii jucatori sa aiba conditiile prielnice sa joace si sa se afirme fiind incurajati de o atmosfera sustinatoare unde ei sa se simta apreciati si ca sunt focusul competitiei. Varsta ce-a mai dificila in cofirmarea unui jucator este de 18-20 de ani. Nu mai este junior si inca nu este suficient de copt ca sa poata juca in prima categorie chiar daca este talentat si are potential. Sigur ca lipsa unei limitari/control efectiv al numarului de jucatori straini ce pot fi cooptati de echipele din campionat, nu ajuta in acest proces de promovare a tinerelor talente. Aceasta reprezinta o perioada critica in cariera unui tanar jucator, in care, dupa statisticile facute, un numar mare de jucatori se plafoneaza.
F) Este necesar si urgent de a gasi o solutie acestei probleme capitala a basketului. Europenii au gasit metode - Campionatul European pana la 22 ani. Acest campionat a motivat diferite federatii sa organizeze copetitii interne in acest scop. Pentru baschetul Romanesc aceasta problema este CALCAIUL LUI ACHILE.
G) Pentru baschetul Romanesc solutia este sa sa dea dreptul la jucatori de aceasta varsta sa joace si in echipele de seniori si-n ecihpele din liga sperantelor. Aceasta liga trebuie sa fie sposorizata de o mare firma. De exemplu ORANGE / MC DONALDS, etc.- liga sa se numeasca liga ORANGE, sa se joace cu mingi pe care sa fie emblema ORANGE . FORMA COMPETITIONALA RAMANE DE FIXAT IMPREUNA CU SPONSORUL. Pentru a da interes si a da reclama LIGII ORANGE se vor da premii banesti. Campiona va primi 40000$, locul 2 - 30000$, locul 3 - 20000$, locul 4- 10000$. Corelat cu asocierea cu ORANGE / alta companie mare ca sponsor, trebuie mobilizat un trust de presa/televiziune pentru realizarea acoperirii media. Si ministerul tineretului va participa la acest proiect. Parteneratul cu ORANGE a fost foarte eficace intr-un proiect asemanator din Israel.
H) Putem spune ca baschetul american a rezolvat cel mai bine problema cresterii si dezvoltarii tinerilor jucatori, campionatula universitar, foarte mediatizat si popular la randul sau, fiind o “mina de aur” pentru NBA. In vechea Jugoslavie aceasta problema s-a rezolvat prin dezvoltarea taberelor asemanatoare cu Academia.
I) Vazand perspectiva baschetului Romanesc trebuie trecut la regula aplicabila cu succes in campionatul rusesc: minim 2 jucatori cu cetatanie romana sa fie tot timpul pe teren (conditia aplicabila in prezent- mnim un jucator roman tot timpul in teren-este insuficienta) si reducerea numarului maxim de starini ce pot fi legitimati de fiecare echipa (de la 7 in prezent la 5).
J) Pentru sustinerea baschetului feminin (care are viitor) trebuie sa se formeze un comitet de femei cu influenta si preocupate de statusul femenin in societate in cadrul federatiei (acest model organizatoric a dat roade in multe tari). Spre exemplu, Andreea Marin-reprezentanta UNICEF in Romania (organizatie care coordoneaza, impreuna cu FIBA, proiectul “Basketball without Borders” – program la care participa mari jucatori de basket si la care ar fi foarte important ca Romania sa devina parte, Iacob Maria Ridzi, europarlamentar roman, care, conform informatiilor publice disponibile, in calitate de raportor pe rolul sportului în educaţie a sustinut obligativitatea introducerii a trei ore de educatie fizica pe saptamana si a contribuit la obtinerea unei suplimentari cu 1,5 mil. EUR a fondurilor europene destinate stimularii sportului si acordarii de burse pentru sportivi.
K) Juniorii mari sa fie impartiti in doua categorii de valori. Aceasta regula va face ca partidele sa fie mai disputate, va creste valoarea competitiei si va stimula evolutiile jucatorilor de valoare.
M) Toti factorii potentiali din baschet trebui sa-si concentreze energia si initiativa in realizarea acestei campanii, progresul si afirmarea noii generatii de baschetbolisti. Neindeplinirea acestui obectiv va avea drept consecinta lipsirea de viitor a baschetului romanesc.
A) Propulsarea baschetului in atentia si interesul marelui public prin aparitia in canalele populare T V, in comentariile la radio - in orele cand populatia se afla in masini. Ziarele de mare tiraj sa publice stiri din baschet. Este de neinteles situatia baschetului la ora actuala in presa electronica si scrisa. Ecuatia atragerii sustinerii financiare/accesarii vehiculelor media este relativ simpla. Federatia trebuie sa isi joace corect si hotarat cele 2 atuuri principale care pot concura la atragerea sponsorilor si propagarea actiunilor legate de baschet:
· Interesul real al publicului, in special al copiilor si tineretului pentru baschet. Acesta este un fapt incontestabil, cunoscut de catre departamentele de marketing ale marilor companii care produc/vand produse pentru tineri. Actiunile Federatiei (competitii, tabere de pregatire, Caravana Baschetului, evenimentele echipei nationale, etc.) se vor bucura, e un fapt chiar la ora actuala, de interesul larg al publicului, care iubeste in numar foarte mare baschetul. Secretul cresterii interesului si amorsarii sistemului este organizarea si prezentarea profesionala a acestor evenimente.
· Posibilitatea obtinerii, prin mecanisme institutionale-via Agentia nationala pentru Sport/Ministerul Invatamantului, etc.-prin prezentarea de programe coerente si credibile, dar si prin negocieri, de spatii de difuzare a meciurilor si emisiunilor despre baschet pe canalele media nationale finantate public (TVR si Radio Romania). Sunt cele mai urmarite programe, beneficiaza de acoperire nationala, si sunt cele mai “vanate” pe piatad e publicitate. Obtinerea difuzarii echivaleaza cu atragerea sponsorilor interesati sa se asocieze actiunilor Federatiei/sa se implice in finantarea cluburilor.
Decizia alocarii unor astfel de spatii catre FRB nu trebuie privita de catre TVR/comisiile parlamentare care o ii coordoneaza activitatea, dintr-o perspectiva comerciala ci din aceea a interesului public. TVR /Radio Romania reprezinta cu adevarat instrumentele care, din punct de vedere institutional pot participa decisiv la iesirea din impasul actual. Bineinteles ca asta presupune si vointa politica si un lobby concertat si eficient pe langa toti factorii de decizie (parlamentari, conducerea TVR/Radio Romania, membrii Guvernului, conducerea ANS, etc.
Proiectul poate presupune ncesitatea initierii si sustinerii unui proiect de lege privind stimulrea baschetului/sporturilor de echipa prin campanii media. Pe de alta parte, celelalte vehicule media comerciale sunt interesate exclusiv ca, inca de la inceput, prin calitatea spectacolului sa atraga rating si implicit publicitate (ale carei foloase sa le imparta indirect cu protagonistii). De aceea pana se autoregleaza sistemul si va creste si calitatea actului sportiv propriu-zis (prin atargerea finantarilor cepermit derularea programelor de dezvoltare), “ambalajul” spectacular este extrem de important. Investitiile in colaborari cu agentii depublicitate de renume nu trebuie neglijate.
B) Punctul A) este parghia care va aduce baschetul in atentia si in viata sociala a publicului si a sponsorilor potentiali. Pentru realizarea acestui proces este nevoie de metode si cai speciale neconventionale de comunicare, incluzand mijloace din lumea de show business.
C) Disputa meciurilor trebuie sa se transforme in festival pentru public. La meciurile importante sa se intoneze Imnul National de catre un cantaret in voga. Publicul va onora imnul si desfasurarea jocului. In pauze se vor organiza concursuri pentru public cu premii si popularizarea castigatorilor cu premii oferite de firme relevante, Conducatorii firmelor vor inmana personal premiile. La fiecare joc se va alege Jucatorul fenomenal care va raspunde la cateva intrebari si va fi premiat de sponsori.
D) Pentru a se creea acest interes si aceasta atmosfera de sarbatoare trebuie sa aducem pe teren un element de interes general, politic si social, dar si cu potential de atractivitate din perspectiva spectacolului baschetbalistic propriu-zis. Propunem sa se faca toate demersurile sa participe in prima divizie o echipa formata din efectivele de americani aflati in regiunea Constanta (bazele militare americane, stabilite in zona aeroportului Kogalniceanu). Aceasta echipa va participa si va ocupa locul in clasament dupa punctele obtinute dar nu va putea reprezenta Romania in cupele Europene (vor fi necesared emersuri la FIBA in acest sens).
Este stiut ca membrii acestor efective sunt interesati sa lege legaturi amicale si sportive cu populatia locala. Participara acestei echipe in campionatul intern va avea efecte pozitive politice si sociale benefice. Acest eveniment va fi de mare interes in presa electronica si scrisa. De asemenea, lumea politica si financiara va fi interesata sa fie vazuta la aceste meciuri. Pentru pregatirea acestui proiect este recomandabil sa se organizeze o cupa in pauza ligii, cu participarea echipelor fruntase si la care sa fie invitata echipa americana din Constanta.
Nu trebuie neglijat faptul ca vizibilitatea acestei echipe si simbolistica participarii ei in campionat pot atrage multe firme americane prezente in Romania sa sponsorizeze manifestari ale baschetului romanesc. Si acesta poate fi un cap de pod, care sa suscite interesul NBA de a lua poate in calcul ca, in viitor sa organizeze, de ce nu, meciuri demonstrative si in Romania, dupa modelul celor desfasurate in Spania, Italia si, mai nou, in China.
E) Punctul cardinal in dezvoltarea tineretului este un sistem competitional unde tinerii jucatori sa aiba conditiile prielnice sa joace si sa se afirme fiind incurajati de o atmosfera sustinatoare unde ei sa se simta apreciati si ca sunt focusul competitiei. Varsta ce-a mai dificila in cofirmarea unui jucator este de 18-20 de ani. Nu mai este junior si inca nu este suficient de copt ca sa poata juca in prima categorie chiar daca este talentat si are potential. Sigur ca lipsa unei limitari/control efectiv al numarului de jucatori straini ce pot fi cooptati de echipele din campionat, nu ajuta in acest proces de promovare a tinerelor talente. Aceasta reprezinta o perioada critica in cariera unui tanar jucator, in care, dupa statisticile facute, un numar mare de jucatori se plafoneaza.
F) Este necesar si urgent de a gasi o solutie acestei probleme capitala a basketului. Europenii au gasit metode - Campionatul European pana la 22 ani. Acest campionat a motivat diferite federatii sa organizeze copetitii interne in acest scop. Pentru baschetul Romanesc aceasta problema este CALCAIUL LUI ACHILE.
G) Pentru baschetul Romanesc solutia este sa sa dea dreptul la jucatori de aceasta varsta sa joace si in echipele de seniori si-n ecihpele din liga sperantelor. Aceasta liga trebuie sa fie sposorizata de o mare firma. De exemplu ORANGE / MC DONALDS, etc.- liga sa se numeasca liga ORANGE, sa se joace cu mingi pe care sa fie emblema ORANGE . FORMA COMPETITIONALA RAMANE DE FIXAT IMPREUNA CU SPONSORUL. Pentru a da interes si a da reclama LIGII ORANGE se vor da premii banesti. Campiona va primi 40000$, locul 2 - 30000$, locul 3 - 20000$, locul 4- 10000$. Corelat cu asocierea cu ORANGE / alta companie mare ca sponsor, trebuie mobilizat un trust de presa/televiziune pentru realizarea acoperirii media. Si ministerul tineretului va participa la acest proiect. Parteneratul cu ORANGE a fost foarte eficace intr-un proiect asemanator din Israel.
H) Putem spune ca baschetul american a rezolvat cel mai bine problema cresterii si dezvoltarii tinerilor jucatori, campionatula universitar, foarte mediatizat si popular la randul sau, fiind o “mina de aur” pentru NBA. In vechea Jugoslavie aceasta problema s-a rezolvat prin dezvoltarea taberelor asemanatoare cu Academia.
I) Vazand perspectiva baschetului Romanesc trebuie trecut la regula aplicabila cu succes in campionatul rusesc: minim 2 jucatori cu cetatanie romana sa fie tot timpul pe teren (conditia aplicabila in prezent- mnim un jucator roman tot timpul in teren-este insuficienta) si reducerea numarului maxim de starini ce pot fi legitimati de fiecare echipa (de la 7 in prezent la 5).
J) Pentru sustinerea baschetului feminin (care are viitor) trebuie sa se formeze un comitet de femei cu influenta si preocupate de statusul femenin in societate in cadrul federatiei (acest model organizatoric a dat roade in multe tari). Spre exemplu, Andreea Marin-reprezentanta UNICEF in Romania (organizatie care coordoneaza, impreuna cu FIBA, proiectul “Basketball without Borders” – program la care participa mari jucatori de basket si la care ar fi foarte important ca Romania sa devina parte, Iacob Maria Ridzi, europarlamentar roman, care, conform informatiilor publice disponibile, in calitate de raportor pe rolul sportului în educaţie a sustinut obligativitatea introducerii a trei ore de educatie fizica pe saptamana si a contribuit la obtinerea unei suplimentari cu 1,5 mil. EUR a fondurilor europene destinate stimularii sportului si acordarii de burse pentru sportivi.
K) Juniorii mari sa fie impartiti in doua categorii de valori. Aceasta regula va face ca partidele sa fie mai disputate, va creste valoarea competitiei si va stimula evolutiile jucatorilor de valoare.
M) Toti factorii potentiali din baschet trebui sa-si concentreze energia si initiativa in realizarea acestei campanii, progresul si afirmarea noii generatii de baschetbolisti. Neindeplinirea acestui obectiv va avea drept consecinta lipsirea de viitor a baschetului romanesc.
joi, 18 decembrie 2008
Proiectul Davidescu - Partea a III-a: Scoala de Antrenori
A) Scopul sau va fi asigurarea, pentru toate nivelurile si categoriile, a necesarului de antrenori si instructori.
B) Scoala de antrenori trebuie sa actioneze in stransa legatura cu federatia asigurand necesitatile pietii, pasind in ritmul baschetului global si colaborand in domeniul cercetarilor si a procesului de instruire cu Academia.
C) Prima treapta in meseria de antrenor sunt antrenorii instructori pentru copii si cadeti (in multe tari este specializare si este practicata in cadrul scolii si a gradinitei). Aceste cadre sunt tineri de 17-19 ani jucatori cu executii clasice si de calitate a tehnicii individuale ca sa poata fi exemplu de invatare si cu calitati didactice. Din experienta noastra acesti instructori au motivatie si reusesc sa creeze o atmosfera prielnica si productiva in cadrul echipei pe care o antreneaza.
D) Cursurile de pregatire se vor face in vacante si vor cuprinde 70-90 ore de curs practic si teoretic.
E) Acesti antrenori instructori for fi salarizati de catre cluburi la o valoare stabilita de federatie si de organizatia de antrenori.
F) Scoala de antrenori va pastra legatura cu acesti proaspeti instructori prin corespondenta si vizite de catre antrenori care predau la cursurile scolii de antrenori.
G) Instructorii cu potential vor fi indrumati sa continue pentru cursuri superioare de antrenori.
H) Cursul de antrenori va cuprinde si discipline de sustinere. Va fi utilizata practica langa antrenorii consacrati, perfectionati in tari cu traditie in pregatirea antrenorilor. Cursul va dura 200-220 ore. Vor putea participa la cursuri absolventii cursului de instructori si jucatorii cu experienta si cu o comportare exemplara/normativa. Admiterea la cursul de antrenori va fi deschisa de la varsta de 22 de ani si conditionata de obtinerea diplomei de bacalaureat.
I)In prima parte a cursului se va preda:
· componenta staffului tehnic, rolul de antrenor secund si functia antrenorului de-a pregati datele si informatiile necesare pregatirii strategiei de joc;
· tehnica si psihologia antrenamentelor individuale pentru perfectionare tehnica si tactica si reintrare in forma.
J) In partea doua a cursului se va preda rolul antrenorului principal si relatii efective de colaborare cu echipa tehnica -roluri si responsabilitati.
K) Calificarea antrenorilor se va face prin examene teoretice (teza scrisa similara cu lucrari de diploma tratand subiecte actuale). Partea practica prin demonstratii de executie si explicare a tehnicii individuale si metode ce corectare ,prin sustinerea de antrenamente la diferite niveluri. Aceste examene vor fi apreciate de o comisie de antrenori si de specialisti in stiintele sustinatoare. Acei cursanti care absolvesc cursul cu succes vor fi calificati ca antrenori.
L) Pentru intarirea si dezvoltarea corpului antrenorilor si cresterea performantelor lor este necesar sa se formeze o organizatie profesionala a antrenorilor care va activa pentru aparararea drepturilor, va stabili regulile deontologice specifice acestei activitati si va urmari respectarea acestora. Vor apara si sustine contractele si va aviza si activitatea antrenorilor straini. Comitetul de conducere al antrenorilor va colabora, pentru realizarea interesului reciproc, cu federatia si cu cluburile. Conducerea organizatiei de antrenori va fixa tarife minime pentru categoriile de echipe. Si va fixa norme pentru drepturile sociale ale antrenorilor.
M) Problema pregatirii antrenorilor in ritmul baschetului global este poate cea mai importanta problema a baschetului romanesc. Tarile in care s-a produs o inflatie de antrenori straini au ajuns la situatia in care nu s-a mai pregatit generatia viitoare si valoarea echipelor nationale a scazut. In majoritatea tarilor cu baschet de calitate antrenorii sunt cetateni ai tarii respective.
N) Sa va negocia cu o scoala de antrenori din stainatate sa deschida o sucursala in Romania. Pregatirea sa se faca in Romania, iar examenele de calificare in tara de unde este scoala. Recomand scoala de antrenori de la instutul Wingate din Israel, scoala de antrenori cu rezultate frumoase. La campionatele Europene 4 Israelieni conduc nationale: 1) David Blat Rusia 2) Pini Gerson Bulgaria 3) Muli Katuri Polonia 4) Tvica Serf Israelul. Scoala din Israel este recunoscuta de forurile internationale.
vineri, 12 decembrie 2008
Proiectul Davidescu - Partea a II-a: Academia de Baschet
A) Scopul este creearea unui centru de pregatire si dezvoltare a juniorilor si cadetilor, bazat pe potential material si stiintific, dupa modelul ACADEMIEI din Israel a carei experienta, documentatie si rezultate sunt accesibile, avand in vedere calitatea prof. Davidescu de fondator, autor al proiectului si membru in conducerea acestei institutii (de retinut este ca la cursurile academiei din Israel a participat si antrenorul roman Tudor Costescu, impreuna cu antrenori renumiti din toata lumea).
B) Tinerii jucatori cu potential vor fi selectionati, antrenati dupa metode stiintifice-cu un accent important si pe latura volitiva, parametrii relevanti ai pregatirii acestora vor fi inregistrati si monitorizati periodic, specialistii academiei asistandu-i si indrumandu-i pe tinerii jucatori pentru a lua cele mai bune decizii in pregatirea si perfectionarea lor.
C) Intocmirea unei banci de date care sa serveasca la urmarirea/monitorizarea si indrumarea membrilor Academiei si pentru pastrarea unui contact permanent cu jucatorii si calauzirea profesionala a acestora.
D) Taberele se vor organiza in vacante, 30-40 de zile pe an. In vacanta de vara se pot organiza 2/3 serii de pregatire. Se incepe ciclul cu 200-300 de jucatori. Se selectioneaza cei care au calitati si in noul ciclu se recruteaza noi jucatori.
E) Vor fi organizate periodic (in weekendurile din pauzele competitionale) jocuri scoala si seminarii pe teme de interes, iar in perioadele in care nu au loc reuniunile propriu-zise, reprezentanti calificati ai academiei (specializati pe cateva domenii importante (tehnica individuala, tactica, pregatire fizica si recuperare, antrenament psihologic) vor raspunde prin intermediul postei electronice la intrebarile cursantilor, via web site-ul Academiei si vor modera forumurile on-line pe teme despre baschet.
F) Pe acest web site vor fi postate, de altfel, si articole de specialitate, informari/convocari adresate cursantilor sau aspirantilor si alte informatii/stiri relevante pentru pregatirea/cariera tinerilor jucatori.
G) Antrenamente individuale Programe de dezvoltare fizica si moral volitiv.
H) Programe de pregatire prin metode on line (Computer).
I) Finantare- masa si cazarea vor fi platite de jucatori. Salariile si celelalte cheltueli vor fi suportate de catre Federatie si/sau sume colectate din sponsorizari.
J) Jucatorii care se vor evidentia vor strange puncte care reprezinta un credit care poate fi utilizat pentru acoperirea cheltuielilor aferente taberei urmatoare.
K) Fiecare jucator va primi un film (pe un CD) cu indicarea/vizualizarea greselilor tehnice si cu recomandari privind corectarea acestora. Metoda Foto critica.
L) Se vor organiza intalniri cu parintii in care se va conferential pe teme de genul –“Parinti, invatati sa cresteti un STAR”. Intrebari si discutii ale parintilor. Se va publica un buletin/brosura cu jurnalul activitatii din tabara/initiative, specifice, lucrari stiintifice, redactata si publicata de catre jucatori/cu participarea acestora si care va fi ditribuita la serbarile de sfarsit de tabara.
La serbarea de incheiere a taberelor vor fi invitate familiile jucatorilor si persoane marcante din lumea baschetului a politicii si a afacerilor. Jucatorii vor face demonstratii, se vor impartii premii si se vor organiza intreceri de aruncare la cos intre parinti/invitati.
M) Se vor organiza concursuri de atletism pe categorii de varsta pentru membrii Academiei.
N) Instructori, antrenori, medici, personal sanitar, psihologi. Instructorii si antrenorii vor fi recrutati din randurile jucatorilor cu experienta si tragere de inima (in special din randul baschetului feminin - din experienta fetele au mai multe aptidudini in munca cu copii, poate calitatile de viitoare mame). Acesti antrenori se vor pregatii la cursuri specifice acestei munci in cadrul ACADEMIEI. Trebuie asigurata in timpul taberelor asistenta medicala specifica – inclusiv un siholog care cunoaste specificul basketului.
O) Participantii la activitatile Academiei trebuie sa fie asigurati pentru riscul producerii accidentelor pe parcursul pregatirii.
P) Pregatirea jucatorilor in cadrul Academiei este formata de cicluri de 3 ani si de 2 ani.
Q) In aceasta perioada de pregatire in cadrul Academiei, jucatorii vor juca in echipe de club care vor colabora in stransa legatura cu Academia.
R) Absolventii Academiei se vor angaja sa raspunda la chemarile federatiei de a participa la convocarile echipelor nationale. Echipele nationale de cadeti si juniori atat la baieti cat si la fete in majoritate se vor forma din membrii Academiei.
S) Este recomandat sa se formeze o grupa pentru jucatori inalti care in afara de programul general al academiei vor primii antrenamente speciale.
T) Se va infiinta un comitet de initiativa si sustinere format din parintii cu influenta si motivatie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
